Patrimoniul natural reprezintă o valoare pe care comunitatea o poate capitaliza transformându-l într-un element de patrimoniu cultural.

Vecinătatea cu un râu, combinată cu poduri pitorești care îl traversează și maluri bine întreținute, poate reprezenta un reper identitar care să permită localității să se prezinte ca un spațiu de interes pentru cei din exterior. De asemenea, un râu curat și armonios integrat în topografia locului asigură locuitorilor nu doar un confort de locuire sporit, dar le și oferă premisele de relaționare afectivă la locurile natale, consolidarea sentimentului de mândrie și apartenență.

Această legătură între calitatea patrimoniul hidrografic și rafinarea patrimoniului cultural nu este, întotdeauna, foarte evidentă pentru locuitorii unei localități. Pe de altă parte, impactul patrimoniului cultural (hidrografic) este mult mai mare la nivelul localităților mici (care au mult mai puține obiective, legende, personalități, etc față de localitățile mari).

Principalele atribute ale unui râu urban includ funcțiune, societate, ecologie și identitate. Rolul apelor poate fi valorificat promovând factorii de diferențiere pe care râurile le induc localităților pe care le traversează.

Situația în care toate acestea sunt bine reprezentate în același timp este o evidentă provocare a managementului urban – un factor care influențează major patrimoniul natural și pe cel cultural al localității. Iar managementul urban nu mai poate fi făcut, în secolul al XXI-lea, în Uniunea Europeană, fără consultarea locuitorilor și fără o viziune de sustenabilitate. Dar primul pas, înainte de consultarea publică, este informarea locuitorilor.

Prin sublinierea legăturii între caracteristicile naturale și potențialul cultural al comunității, este de așteptat ca locuitorii să devină mai atenți la starea patrimoniului hidrografic, iar prin evidențierea unor acțiuni simple, la îndemână (ecologizare, evitarea poluării cu deșeuri menajere) aceștia pot fi influențați să își asume răspunderea păstrării și valorizării râului care le traversează localitatea. Edilii pot interveni prin realizarea de infrastructură (pontoane, amenajarea spațiului verde adiacent și a malurilor, mici podețe, etc.). Această legătură poate fi restabilită inclusiv prin informarea lor cu privire la potențiale activități care să capitalizeze acest patrimoniu (apele riverane localității, malurile și împrejurimile).

Aceste activități pot fi diverse și există multe exemple de bune practici din care se pot desprinde soluții de punere în valoare a spațiilor adiacente apelor: minifestivaluri de muzică, competiții sportive, oportunități de vâslit sau de alt tip de agrement pe maluri sau pe apă.