Ce este zero waste? Conceptul de ZERO RISIPĂ este un ansamblu de soluții prin care o comunitate reușește să își administreze deșeurile fără a apela la incinerator sau a umple până la refuz groapa de gunoi. 

Chiar dacă nu ajungem la ZERO RISIPĂ de mâine, fiecare dintre noi poate contribui la acest deziderat, începând cu reducerea cât mai mult a risipei acasă, în bucătărie, la cumpărături, la serviciu, în călătorii, la concerte, la restaurant… Practic, ar fi bine să ne obișnuim cu acest fel de viață.

Nu există soluții miraculoase; este nevoie de o schimbare de comportament, care se face gradual. De aceea, nu căutați perfecțiunea și nu vă descurajați dacă cei din jur nu fac la fel sau dacă eforturile pe care le faceți vi se par nesemnificative. Însă nu încetați să vă străduiți să ajungeți la ZERO RISIPĂ

Reducerea risipei este un mod de viață, care se învață în timp. 

Câteva principii:

  • Evitați risipa în toate domeniile: transport, energie, mâncare, apă, cumpărături, modă, divertisment
  • Cumpărați mai puțin, alegeți lucruri de calitate (care durează mai mult) și cu cât mai puține ambalaje. Gândiți-vă de două ori dacă chiar aveți nevoie de un produs aflat la „promoție”. Puteți închiria, dona, schimba bunuri și produse de care nu mai aveți nevoie. 
  • Consumați responsabil, produse și bunuri locale, de sezon, care nu au fost transportate de la distanțe mari, reparabile, reciclabile sau compostabile (adică produse ce pot fi transformate în compost după ce nu mai sunt utile deloc).
  • Reparați produsele stricate, pentru a le prelungi utilizarea. Căutați mici ateliere de reparații și meșteri care folosesc cu înțelepciune resursele: cizmari, croitori, tâmplari, tapițeri, ceasornicari. Reutilizați ceea ce se poate sau donați altcuiva și colectați separat ce nu se mai poate reutiliza.
  • Refuzați produsele de plastic de unică folosință, bunuri și produse toxice, care nu pot fi reparate, reciclate sau compostate. Obișnuiți-vă să aveți cu voi o sacoșă textilă și un recipient pentru apă/cafea. Folosiți, pe cât se poate, o cană proprie sau alte recipiente care pot fi spălate sau reciclate (termos, căni din ceramică sau tablă, recipiente din plastic reciclabil).
  • Separați resturile alimentare de celelalte deșeuri și învățați să le transformați în compost.
  • Separați pe categorii deșeurile și ambalajele reciclabile (hârtie/carton; plastic/metal; sticlă) și obișnuiți-vă să le aruncați, periodic, în containerele speciale. Învățați culorile lor: albastru – hârtie/carton; galben – plastic/metal; verde – sticlă.
  • Identificați deșeurile periculoase sau care nu mai pot fi reciclate sau refolosite (baterii, deșeuri medicale, ulei uzat, acetonă, deșeuri de la construcții sau auto, etc.) și aflați cum pot fi colectate în siguranță.

𝗖𝗢𝗗 𝗥𝗢𝗦̦𝗨 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗨𝗠𝗔𝗡𝗜𝗧𝗔𝗧𝗘

  • începând cu 1970, temperaturile globale au crescut mai repede decât în orice altă perioadă de 50 de ani din ultimii 2.000 de ani, iar ultimii cinci ani au fost cei mai fierbinți din ultimii 170 ani;
  • extremele fierbinți, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense începând cu anii 1950, în timp ce perioadele reci au devenit mai rare și mai puțin severe;
  • rata actuală de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu perioada 1901-1971;
  • influența umană este cel mai probabil (90%) factor cauzator al topirii ghețarilor din 1990 încoace.

Găsiți sfaturi practice, explicații detaliate sau exemple ce vă pot inspira pe următoarele platforme:

www.zerowasteromania.org

hartareciclarii.ro

www.colectaredeseuri.ro

www.eea.europa.eu

Categorii de deșeuri

A. FRACȚIA UMEDĂ / deșeuri menajere (reziduale)  – nu pot fi reciclate. 

Conține:

resturi de mâncare, ambalaje și veselă de unică folosință murdare cu mâncare, scutece și absorbante, reziduurile animalelor de casă, conținutul sacului de la aspirator, mucuri de țigară, șervețele folosite. 

Nu conține:

haine, medicamente, vopsele sau alte deșeuri periculoase, baterii, becuri, deșeuri reciclabile.

B. FRACȚIA USCATĂ / deșeuri reciclabile: hârtie (recipientele albastre). 

Conține:

ambalaje de carton, hârtie (cărți, ziare, maculatură). 

Nu conține:

ambalaje sau șervețele contaminate cu mâncare.

C. FRACȚIA USCATĂ / deșeuri reciclabile: sticlă (recipientele verzi). 

Conține:

borcane și sticle fără capac. 

Nu conține:

oglinzi, geamuri, veselă din ceramică sau porțelan, vase termorezistente (Jena), becuri.

D. FRACȚIA USCATĂ / deșeuri reciclabile: plastic și metal (recipientele galbene). 

Conține:

PET-uri (clătite în prealabil), folie de plastic, pungi, ambalaje din plastic, flacoane, capace de sticle/borcane din metal.

Nu conține:

ambalaje contaminate cu mâncare, ambalaje din polistiren expandat, cartușe de toner.

E. Deșeuri colectate în locuri speciale (stații de benzină, magazine, puncte speciale). 

Majoritatea dintre ele sunt deșeuri periculoase, pentru că pot contamina sau otrăvi apa menajeră și gropile de gunoi, sau pot provoca chiar explozii și incendii. 

Conține:

electrocasnice, electronice, becuri și baterii, termometre, ulei uzat, medicamente, vopsele (inclusiv vopseaua de păr), lacuri, diluanți, acetona, produse de curățare și dezinfecție, pesticide, erbicide, soluții pentru gândaci, dozele sub presiune de la produsele de curățenie, de la deodorante sau fixative, otrava, articole auto: combustibili, antigel, uleiuri, anvelope.

Nu conține:

deșeuri voluminoase sau de la construcții.

F. Deșeuri biodegradabile (din care se poate obține compost – îngrășământ de grădină).

Conține:

Fructe şi legume (proaspete sau gătite), pâine, zaţ de cafea/resturi de ceai, coji de ouă, coji de nucă, cenuşă de la sobe (când se arde numai lemn), rumeguş, fân şi paie, resturi vegetale (frunze, crengi mărunţite, flori), ziare, cartoane mărunţite – umede şi murdare, șervețele de hârtie, cofraje de ouă.

Nu conține:

resturi de carne, peşte, produse lactate, grăsimi animale şi uleiuri vegetale, ouă întregi, excremente ale animalelor de companie, resturi vegetale tratate cu pesticide.

G. Deșeuri voluminoase sau de la construcții (mobilă, covoare, saltele, moloz, beton, echipamente sanitare, gresie, faianță, geam, tâmplărie).

STICLA

Timpul de descompunere a unei sticle ajunge până la 1 milion de ani.

Deșeurile din sticlă sunt foarte voluminoase și pot stârni incendii, din pricina efectului de lupă.

Reciclarea sticlei economisește energia și materiile prime pentru sticlă nouă: nisip, sodă și calcar.

Sticla reciclată folosește cu 40% mai puțină energie decât sticla nouă, pentru că necesită o temperatură mai mică de prelucrare.

Spălați borcanele și sticlele înainte de a fi reciclate.

Separați capacele din metal, pentru a le pune în containerul pentru plastic / metal.

Vasele de Jena nu se pot recicla deoarece sticla din care sunt făcute este termorezistentă. Folosiți-le cât mai mult, iar în final găsiți-le alte întrebuințări, de exemplu vase pentru flori.

Nu se pot recicla nici vesela din porțelan și ceramică, becurile clasice, sticla de la lustre. Când ați spart o cană sau farfurie, se aruncă la groapa de gunoi. Utilizare alternativă: se face bucăți mici ce pot fi folosite ca drenaj în pământul de la baza ghivecelor.

Oglinzile nu se pot recicla, pentru că pe sticlă este aplicat un strat de argint, care nu se poate desprinde pentru a izola sticla.

HÂRTIA

Hârtia este o resursă 100% naturală și reciclabilă din fibre de lemn.

Foarte ușor se reciclează ziarele.

Îndepărtați capsele, banda adezivă, folia de protecție, folia de plastic de la plicuri.

NU se poate colecta hârtia cerată sau plastifiată (de patiserie, băcănie). 

NU se colectează paharele pentru cafea, care nu se pot recicla, pentru că nu se poate desprinde stratul de plastic care le face impermeabile de hârtia din care sunt făcute.

NU se reciclează șervețelele sau prosoapele din hârtie, fiind contaminate cu resturi de mâncare și grăsimi care nu se pot separa. Faceți economie la utilizarea șervețelelor sau folosiți șervete de pânză.

NU se poate recicla hârtia contaminată cu lichide sau alte substanțe. De ex: de la cutiile de pizza se pot recicla doar părțile necontaminate cu resturi de mâncare. Părțile intrate în contact cu mâncarea se rup în bucăți mici și se aruncă la gunoi sau se utilizează pentru compost.

PLASTIC

Există plastic pe care nu îl putem recicla. De altfel, foarte puțin din plasticul generat se reciclează: mai puțin de 10%.

8 milioane de tone de plastic ajung anual în mări și oceane. Deja există microplastic în animale, mai ales în pești și fructe de mare și chiar în placenta umană.

Dintre toate produsele de plastic, cel mai uşor de reciclat sunt sticlele de plastic (PET-uri). 

Înainte de a recicla recipientele de plastic, clătiți-le de resturile de mâncare și compactați-le cât mai mult.

Polistirenul nu se reciclează în România.  Poartă inscripția PS și este unul din cele mai folosite tipuri de plastic, în special pentru ambalaje de unică folosință (pahare, farfurii sau tacâmuri) sau, în formă de polistiren expandat, la producția de caserole pentru mâncare.

Nici PVC-ul nu este primit în centrele de reciclare din România, pentru că procesarea este prea costisitoare și rezultă un produs de slabă calitate; din PVC se fac jucării și tâmplăria ferestrelor. 

Refuzați paiele din plastic oferite la băuturi.

Cumpărați paie de băut din bambus, hârtie, celuloză sau alte materiale biodegradabile, dar verificați cât de repede se dezintegrează în lichid.

Folosiți paie reutilizabile (de ex. paie metalice sau din bambus), dar spălați-le între întrebuințări.

În loc de bureții din plastic pentru vase și pentru baie, folosiți lufa – fructul unei specii de castravete, care se transformă după uscare într-o alternativă perfectă la burete, fiind biodegradabil, hipoalergenic și netoxic.

HAINE

Industria modei este pe locul 3 în topul celor mai poluante industrii în lume (după energie și agricultură).

Cumpărați haine trainice, nu doar la modă. Evitați să intrați în vârtejul „fast fashion”.

Alegeți articole de îmbrăcăminte din țesături naturale sau rezistente la multe purtări.

Anumite magazine organizează campanii de reciclare, iar dacă hainele care nu vă mai plac sunt noi sau în stare excelentă, le puteți revinde pe piața de second-hand.

7.500 litri de apă sunt necesari pentru confecționarea unei perechi de jeans, adică atât cât bea un om în decurs de 7 ani.

Reparați hainele, pentru a le prelungi viața, donați-le după ce v-ați plictisit de ele, sau faceți o petrecere cu prietenii la care să faceți schimb de haine.

ÎN BUCĂTĂRIE

Folosiți containere de sticlă în loc de plastic, un tocător de lemn/bambus în loc de unul din plastic și șervete de pânză în loc de cele din hârtie.

Ungeți tava cu ulei în loc să folosiți hârtie de copt sau folie de aluminiu.

Folosiți oțet și bicarbonat de sodiu în loc de diferite substanțe de curățat.

ULEI UZAT

Un singur litru de ulei aruncat în canalizare poluează 1 milion de litri de apă, adică tot necesarul de apă pentru un om în 13 ani.

Nu amestecați mai multe tipuri de ulei vegetal amestecate în același recipient (ex. floarea soarelui, cocos, palmier, etc), fiindcă sunt mai dificil de reciclat. Nu amestecați uleiul alimentar cu apă sau uleiuri minerale, cu ulei de motor, lichid de frână sau alte produse chimice.

Uleiul alimentar se reciclează la anumite benzinării și supermarket. 

Strângeți uleiul într-un recipient de metal, plastic sau sticlă, strecurându-l de resturile alimentare printr-o sită. 

Uleiul alimentar uzat poate fi transformat în săpun natural, combustibil biodiesel sau diferite soluții de curățare. 

ALUMINIU ȘI CUTII DE CONSERVE

Este nevoie de două ori mai multă energie pentru a produce aluminiu nou decât pentru a produce plastic nou.

Clătiți recipientele înainte de a le recicla.

Reciclarea aluminiului economisește aproximativ 90% din energia necesară pentru producerea de aluminiu nou.

Cutiile de conserve se pot recicla la infinit.

Spălați cutiile de mâncarea pe care au conținut-o, pentru a nu contamina toate celelalte materiale din container. Nu trebuie îndepărtată hârtia de pe cutie.

AMBALAJE

Ambalajele sunt o pacoste; ele se adaugă la prețul produsului, îi cresc volumul și se acumulează în casă până când le reciclăm.

Foarte multe dintre ambalaje folosesc plastic, una dintre sursele cele mai poluatoare.

Cumpărați produse cu cât mai puțin ambalaje (de ex. legume vrac, nu ambalate individual).

La reciclarea ambalajelor de carton, îndepărtați capsele, banda adezivă, folia de protecție (de plastic) și pliați-le cât mai bine, pentru a nu fi voluminoase.

Cutiile Tetra Pak (cele de carton, în care se comercializează sucuri sau lapte) se reciclează în containerele galbene (cele destinate plasticului și metalului).

PUNGI DE PLASTIC

Pungile din plastic trebuie reciclate la containerul de plastic, pentru că ele se descompun în zeci de ani, poate chiar sute (în funcție de felul de plastic din care sunt făcute).

Pungile biodegradabile (cele care au un oarecare miros) nu se pot recicla la containerul unde se colectează plastic/metal, în schimb se pot arunca la coșul de gunoi menajer, sau se pot pune în apă și se dizolvă aproape imediat.

Folosiți sacoșe din material textil și purtați întotdeauna una când plecați la cumpărături.

Renunțați la sacii menajeri convenționali și folosiți saci biodegradabili.

BATERII, BECURI

Folosiți becuri economice, chiar dacă sunt ceva mai scumpe; consumă mai puțin și, astfel, în timp, duc la reducerea facturii de curent.

Pentru bateriile AA și AAA, folosiți acumulatori în loc de baterii simple.

Reciclați bateriile și becurile la supermarket, nu le aruncați la gunoi. Amenajați un mic colț în casă unde le păstrați până se adună mai multe.

MEDICAMENTE, VOPSELE ȘI ALTE DEȘEURI PERICULOASE

În România, o mică parte dintre deșeurile periculoase se reciclează (baterii, electronice/electrocasnice), în timp ce restul ajung la gropile de gunoi.

Nu aruncați la gunoi sau la canalizare deșeurile periculoase; căutați punctele unde se colectează și duceți-le acolo. 

Medicamentele expirate sunt deșeuri periculoase. De aceea, nu trebuie să ajungă la gropile de gunoi, în apă sau pe sol.

În România, 1500 tone de medicamente ajung anual la groapa de gunoi sau în sistemul de canalizare.

Nu aruncați medicamentele la chiuvetă sau la gunoi, ci predați-le farmaciilor.

REPARAȚII

Reparați bunurile stricate; căutați atelierele de reparații, sprijiniți-le și faceți cunoscute poveștile croitorului, cizmarului, ceasornicarului sau meșterului care v-a ajutați să dați o viață nouă mobilei.

ENERGIE

Vara, folosiți la ferestre perdele groase, ca să limitați funcționarea aparatului de AC.

Iarna, setați termostatul la 18-21°C, pentru confort termic și economie la energie. Aveți grijă să nu obturați caloriferul cu perdelele sau mobilă.

Cumpărați electrocasnice eficiente energetic, cele cu eticheta „A”.

Nu deschideți prea des ușa la frigider, mai ales când în bucătărie este multă umezeală. Este mai economic să păstrați frigiderul și congelatorul cât mai pline, însă aveți grijă să existe spații între alimentele din frigider, pentru a permite aerului rece să circule între ele.

Nu lăsați aparatele în modul standby atunci când plecați de acasă.

APA MENAJERĂ

Reduceți, pe cât posibil, consumul de apă; opriți-o atunci când vă periați dinții.

Faceți dușuri scurte în loc de baie.

Nu lăsați robinetele să curgă, reparați-le la timp.

Nu aruncați uleiul uzat la chiuvetă; colectați-l și predați-l.

Nu aruncați resturi de mâncare la toaletă.

Mașina de spălat vase este mai eficientă decât spălatul de mână, se consumă mai puțină apă, iar vasele sunt spălate mult mai igienic, pentru că se utilizează apă la temperatura de 60-70°C (mult mai mare decât cea folosită la spălarea manuală).

TRANSPORT

Folosiți transportul în comun, mersul pe jos sau opțiunile car-sharing, bike-sharing.

Călătoriți mai puțin cu avionul, optați pentru tren în cazul distanțelor rezonabile.

Călătoria cu avionul are cel mai mare impact negativ asupra mediului. Aceeași distanță parcursă de o persoană cu automobilul are o amprentă de 5 ori mai mică, iar cu trenul este de 20 de ori mai mică! 

EFECTUL DE SERĂ CAUZAT DE ACTIVITATEA OAMENILOR

Producția și consumul de bunuri și servicii produc gaze cu efect de seră, care influențează schimbările climatice.

Agricultura generează 40% din emisiile de metan cauzate de om, din care 32%  reprezintă emisiile generate de animalele de fermă (crescute cu furaje). 

Consumați mai puțină carne de vită.

Combustibilii fosili reprezintă 35% din emisiile de metan.

Deșeurile menajere produc 20% din emisiile de metan. Acesta se eliberează din depozitele de deșeuri și din apele uzate.

Reducerea deșeurilor care ajung să fie depozitate se face prin reciclare și transformare în compost.

RISIPA ALIMENTARĂ

Anual se aruncă 1,3 miliarde de tone de mâncare, adică 1/3 din producția de alimente la nivel global.

În România se aruncă 12% din mâncare. Așa se pierd 2,2 milioane tone alimente pe an, adică 6 000 tone pe zi. În medie, un român aruncă 129 kg de mâncare pe an; un sfert este mâncare gătită, iar restul: fructe, legume și produse de panificație în proporții egale (câte 20%), și 10% – produse lactate. 

Cel mai mult se risipește mâncarea în gospodării: 53% din alimentele cumpărate se aruncă după ce s-au stricat în frigider.  30% se pierde prin procesare (la ferme, în fabrici, etc), iar 27% în magazine și restaurante.

Puneți cumpărăturile în spate pe rafturi în frigider sau cămară și aduceți mai în față alimentele deja existente. 

Dacă vă rămâne mâncare gătită, porționați-o și congelați-o, pentru consum ulterior.

Mergeți la cumpărături cu o listă și evitați să cumpărați din impuls. Nu plecați la cumpărături înfometați, pentru că veți cumpăra mai mult decât vă este necesar.

Când vă serviți singuri în spații publice de tip open bufet, puneți-vă porții mici și reveniți ulterior pentru un supliment.