Sistemul vascular al României

În alianța din care face parte și Someș Delivery se regăsește și arhitectul Teodor Frolu și organizația la care este co-fondator, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, care și-a creat o misiune din protejarea biodiversității culturale și naturale a zonelor cu ape din România.

Printre proiectele lor se numără și Apele Unite ale României (AUR), care, spune Frolu, pornește de la o imagine simbolică: „Dacă iei doar harta hidrologică a apelor și râurilor din România, o să vezi un sistem vascular pentru întreaga țară. Orice picătură de apă care izvorăște undeva pe teritoriul României ajunge în Dunăre, apoi în Deltă, iar Delta este o inimă verde pentru tot sistemul vascular”.

AUR e o hartă cu inițiative care studiază apele sau care le folosesc ca spațiu pentru evenimente sportive sau culturale, ca motor pentru reapropierea comunităților de ape (și care pot fi replicate). Apa, spune arhitectul, a avut și are încă, pentru mulți, și un scop utilitar. „Facem curent, facem agricultură, dar am pierdut din vedere că este un loc în jurul căruia natura explodează.”

Printr-un alt proiect veteran, Rowmania FEST, asociația a invitat oamenii la mini-festivaluri cu concursuri în bărci de câte 10 persoane, „mai mult de distracție”, la Alba, Giurgiu, Călărași și alte locuri. La fiecare eveniment s-a făcut coadă pentru autografe de la co-fondatorul asociației Mila 23, Ivan Patzaichin, fost canoist cu șapte medalii olimpice în palmares, dintre care patru de aur (numele asociației vine de la satul în care s-a născut sportivul).

„Prima oară, la Alba, nu aveam cum să ajungem la Mureș”, spune Frolu. „Nu era acces către râu să poți pune niște bărci pe apă.” Au urmat discuții cu primării, tăieri de tufișuri și curățare de gunoaie. Anul următor, niște nisip, apoi a crescut numărul de participanți. „Prin activitate, oamenii s-au reconectat dintr-o altă perspectivă la râu. Ne-am dat seama că degeaba vorbești despre cât e de important un râu dacă nu reușești să-i aduci pe oameni să se bucure de valoarea lui naturală.”

Și Dâmbovița bucureșteană ar putea arăta mai bine dacă am sacrifica trei-patru metri din breteaua de circulație, stânga-dreapta, spune Frolu, care de mulți ani pledează pentru schimbări pe râu însă, în lipsa unei centuri de ocolire, Dâmbovița este încă pe axa de traversare a orașului. Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a adus mai aproape râul de oameni prin amenajarea unor bănci și scări pe care oamenii pot coborî spre râu, lângă Biblioteca Națională. Primăria a privatizat apoi spațiul verde de pe mal și l-a dat spre folosință unor terase. „Dar ne vom întoarce”, spune Frolu.

Cu cât suntem mai aproape de apă, cu atât ne va păsa mai mult s-o protejăm. E atât concluzia lui Frolu cât și a altor inițiative: inviți oamenii să pescuiască, să se scalde, și atunci îi vei responsabiliza să aibă grijă de spațiu și să devină apărători ai râurilor. „Când vezi frumosul din jurul tău, parcă te deranjează un gunoi la picioare, e o relație de proximitate.”