Rehidratarea României are nevoie de o nouă „cultură a apei”

28 noiembrie 2025

Până în luna iunie 2026, România urmează să prezinte Comisiei Europene planul său național de refacere a naturii, conform Regulamentului european privind refacerea naturii – prima lege cuprinzătoare de acest tip la nivel continental.

În acest context, a avut loc ieri, la București, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene, un dialog civic despre reziliența apei, știut fiind că refacerea zonelor umede este esențială pentru păstrarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și reducerea impactului dezastrelor naturale.

Conferința a reunit specialiști cu experiență în Țările de Jos, Slovacia, Statele Unite, Ungaria și România în soluții de guvernanță a resurselor de apă, reprezentanți ai autorităților publice (Comisia Europeană – Direcția Generală de Mediu și Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Autoritatea Națională Apele Române), presă de specialitate, activiști de mediu, experți independenți în domeniul hidrologic, reprezentanți ai mediului politic, ambasadori ai Pactului climatic european, precum și cetățeni interesați de subiect.

A fost trecut în revistă peisajul legislativ la nivel european și etapele ce trebuie parcurse de fiecare stat membru în atingerea dezideratului comun de a avea o Europă rezilientă în privința apei, cu ecosisteme rurale și urbane sănătoase, cu comunități care reușesc să aplice măsuri naturale de retenție a apei și cu râuri conectate și cu debit liber. Au fost prezentate modele de bună practică, din zona transfrontalieră România – Ungaria, în bazinele Crișului Repede și al Crișului Negru și din satul Daia, jud Harghita – un extraordinar exemplu de colaborare comunitară în identificarea și aplicarea de soluții bazate pe natură. După prezentarea proiectelor de succes, discuțiile s-au axat pe urgența climatică în domeniul managementului apei, în condițiile în care ne confruntăm din ce în ce mai des cu râuri care seacă complet vara sau se revarsă dramatic la ploi abundente, deșertificări sau vulnerabilizarea orașelor la inundații.

„Există acțiuni simple care pot fi întreprinse pentru a controla nivelul apelor și a păstra apa acolo unde ea e necesară. Sunt „soluțiile bazate pe natură” – așa cum sunt denumite de specialiști, al căror avantaj esențial este că sunt la îndemâna oricărei localități, oricât de mici, însă e nevoie de pricepere și expertiză în proiectarea lor corectă. Și mai e nevoie de ceva; de încrederea comunității în experți și autorități, iar aceasta se poate câștiga doar prin comunicare onestă și constantă”, a spus Szilvia Bencze, ambasador al Pactului climatic european și inițiatorul conferinței.

„Sunt convins că trebuie să ne străduim mai mult pentru a populariza inițiativele de management inteligent al apei la nivel local, pentru că ele sunt numeroase, însă nu suficient cunoscute. Astfel de proiecte, cum este cel de la Daia, pot deveni exemple care să fie preluate și de alte comunități”, a punctat Dan Rădulescu, expert în controlul calității resurselor de apă, specialist cu experiență la Agenția de Protecție a Mediului din California, SUA.

„Avem nevoie de o nouă “cultură a apei”, promotoare a cooperării, științei, implicării civice, și să ne reevaluăm această ideologie „amenajistă”, o furie a intervențiilor excesive, care domină epoca actuală. Până când vom continua să alungăm apa ca pe un „dușman” ce trebuie evacuat cât mai repede, prin canale betonate cât mai rectilinii, în loc să căutăm să ne aliem cu apa, permițându-i să ne ajute, în timp ce curge sănătos, lin, meandrat?” a întrebat Bogdan Gioară, președintele asociației REPER21.

„Am impresia că mulți dintre copiii din mediul urban aproape că nici nu realizează de unde vine apa; ei o văd doar la robinet, în sticluțele de plastic și eventual la mare. Această pierdere a contactului direct cu natura ar merita să fie suplinită, cumva, prin educație. Eu nu știu exact cum am putea să ridicăm nivelul de conștientizare al tinerilor, dar simt că aici este mult de lucru, și de aceea mă străduiesc să contribui și eu, alături de ceilalți ambasadori ai Pactului” a afirmat Matei Lostun, licean în clasa a XI-a, cel mai tânăr ambasador al Pactului climatic european.

Câteva dintre concluziile conferinței privind acțiuni pe care le putem aplica la nivelul cetățenilor și al organizațiilor de la „firul ierbii” menționează mai mult efort pentru educare și conștientizare, proiectarea de construcții care să includă sisteme de refolosire a apei, inițiative civice de economisire a apei și, nu în ultimul rând, activarea rețelelor de cunoaștere și colaborare în domeniul apei.

La eveniment au participat: Mara Roman (Șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România), Anders Iversen (expert DG Agri), Benjamin VAN DOORSLAER (expert DG Mediu), Michal Kravčík (Slovacia, expert în soluții bazate pe natură pentru refacerea rețelelor hidrologice), Csaba Vaszkó (Ungaria, expert în proiecte transfrontaliere pentru guvernanța resurselor de apă), ambasadori ai Pactului climatic european: Szilvia Bencze, Matei Lostun, Anca Bălășoiu, Ana Maria Todoran, precum și reprezentanți ai Asociației Ateliere Fără Frontiere (partener al Pactului climatic european) și ai WWF România.

Conferința a făcut parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Imaginile care însoțesc acest comunicat prezintă exemple simple de soluții bazate pe natură: bariere naturale pentru retenția apei în satul Daia, comuna, Ulieș jud Harghita.

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu