11 iulie 2025

 

Sărbătorirea Zilei europene a victimelor schimbărilor climatice este un bun prilej de a ne întreba dacă ne mulțumim să fim victime climatice sau luăm atitudine.

Instituită în 2023, în urma inundațiilor devastatoare din Belgia și Germania din 2021, Ziua europeană a Victimelor crizei climatice comemorează, în fiecare an, pe 15 iulie, victimele crizei climatice. În același timp, oferă un cadru de reflecție privind impactul schimbărilor climei și măsurile de reziliență pe care suntem nevoiți să le imaginăm pentru a face față dezastrelor tot mai frecvente.

Pentru a marca această zi, Secretariatul Pactului Climatic European organizează în România marți, 15 iulie, ora 18:00, un webinar gratuit, deschis tuturor celor preocupați de aspectele climatice ce ne pun în pericol și de modalități de a ne dezvolta reziliența (la nivel individual și comunitar) pentru a nu deveni victime climatice.

Cei interesați pot participa prin înscriere la adresa: https://forms.gle/FnViJPVAUAwUvt8N9

Webinarul Cum construim reziliența la schimbările climatice? va lansa un dialog interdisciplinar, pentru a răspunde, cu mijloacele specifice științelor naturii, psihologiei și acțiunii comunitare, la următoarele întrebări:  ce înseamnă să fii “victimă a schimbărilor climatice”?; ce învățăm din știință, psihologie, natură și societate despre reziliență?; de ce grupurile vulnerabile sunt predispuse a deveni victime ale climei?; cum ne putem pregăti mai bine – individual și comunitar?

Panelul foarte divers va asigura o dezbatere cu argumente provenind din perspective foarte diferite. Acesta este format din:

• Bogdan Antonescu (climatolog, expert în fenomene meteo extreme);
• Irina Marinov (oceanograf, University of Pennsylvania, USA);
• Cristian Lavric (psihoterapeut);
• Emil Zorilă (naturalist, ambasador al Pactului climatic în România);
• Reese Andrei Stoica (elev, ambasador al Pactului climatic in România);
• Bogdan Gioară (politolog, președinte REPER21);
• Moderator: Ana-Maria Pălăduș, REPER21

În aceeași zi, va fi organizat, în format fizic, un atelier de evaluare a experienței „de linia întâi” a Școlii Gimnaziale nr. 4 din Turnu Măgurele, care a trecut, în 2021, prin o furtună puternică, ce a distrus complet acoperișul școlii. Echipa de management a școlii a înfruntat cu curaj această încercare și a reușit să antreneze întreaga comunitate educațională, astfel încât acoperișul a fost refăcut în timp record, fără a perturba calendarul anului școlar. Mai mult decât atât, materialele recuperate au fost transformate în foișoare de reziliență. Analizând energia și capacitatea de mobilizare a echipei școlii, sub conducerea dl. director Silimon Emanuel, se pot replica pașii pentru întocmirea unui plan de reziliență de succes la nivelul unei instituții școlare.

 

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală, dar consecințele lor sunt resimțite la nivel local, iar pentru anumite comunități pot fi dramatice. Planeta se încălzește, și este irelevant dacă este un fenomen natural sau unul generat de om. Însă efectele acestei încălziri afectează viețile tuturor, atât în Europa cât și în toată lume, și ele pot lua forma unor fenomene meteorologice extreme (cum ar fi intervale îndelungate de caniculă, secetă extremă, vijelii de intensitate mare, viituri violente, inundații neașteptate), eroziuni de coastă cauzată de creșterea nivelului mării, schimbări de cursuri de apă, deșertificări, dispariția unor culturi de plante care nu se pot adapta noilor condiții de mediu.

Toate acestea necesită o abordare holistică și coordonată, pentru că apelul la acțiune pentru minimizarea impactului schimbărilor climatice presupune adoptarea de activități care intră în două mari categorii: (1) cele de reducere a cauzelor și (2) de cele de gestionare a efectelor, de adaptare la noua realitate climatică. Din cea de a doua categorie fac parte a) înțelegerea problemelor și b) creșterea rezilienței, cu toate implicațiile la nivel individual, societal, de afectare a economiei globale și a vieții comunităților locale. Sfera domeniile afectate cuprinde de la comunicare publică pentru comportament responsabil și norme sociale de consum, până la industrie, energie, transport, agricultură, infrastructură, planificare pentru dezastre, securitatea apei și securitate alimentară, sănătate publică, educație pentru mediu, politici și guvernanță.

 

Pactul Climatic European oferă un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare:  ro@euclimatepact.eu.