Festivalul Greentopia, care ne ajută să facem alegeri responsabile, a beneficiat de prezența ambasadorilor și partenerilor Pactului Climatic European, timp de două zile. În recentul weekend pietonal de pe Calea Victoriei din București, copii, părinți și bunici au aflat lucruri noi despre micile gesturi care ne pot face mai responsabili în relație cu natura, cu orașul și cu noi înșine.

Greentopia, aflat la a doua ediție, a fost în acest an, eveniment-satelit al Pactul Climatic European, devenind astfel parte a unei rețele pan-europene, cu o viziune mai cuprinzătoare și mai bine informată despre tranziția climatică.

Comunitatea Pactului a inițiat două dintre activitățile Festivalului: o dezbatere pe tema proceselor care stau la baza alegerilor responsabile și roata acțiunii climatice – un quiz colorat și distractiv, pentru mari și mici, despre domeniile care contribuie la schimbările climatice sau sunt afectate de acestea: construcții, modă, agricultură, energie, transport, digital etc.

Ambasadori și parteneri ai Pactului Climatic European participanți la eveniment:

• Charles Breville, care reprezintă și Climato sfera, organizația co-organizatoare a Festivalului,
• Teodora Ghenciu a inițiat și moderat dezbaterea “De la intenție la acțiune: ce ne împiedică să alegem sustenabil?”)
• Raul Pop a participat ca vorbitor la dezbatere,
• Teodora Akinola a participat la dezbatere și a contribuit la expoziția privind consumul responsabil),
• Emil Zorilă a facilitat oferirea de semințe tradiționale românești de rucola, salată, castraveți și mangold pentru participanții la activitățile Pactului Climatic European,
• Cristina Baltoi a contribuit la informarea publicului privind impactul ecologic al digitalului,
• Matei Lostun a administrat „roata acțiunii climatice”,
• Ateliere fără Frontiere a participat cu un stand de produse locale, (partener, expozant)

Organizatorii au avut grijă ca evenimentul să fie cât mai sustenabil, astfel că toate standurile și decorurile au fost realizate din materiale cu impact cât mai mic, din materiale 100% reciclabile.

Festivalul i-a încurajat pe vizitatori să fie atenți și curioși la ce se întâmplă în jurul lor, să experimenteze noi gusturi, noi mirosuri, noi texturi sau noi practici pe care le-ar putea transforma în deprinderi de comportament responsabil. Copiii au fost provocați la ateliere de biodiversitate și compostare, pentru a înțelege prin joc și experiment cum putem avea grijă de natură chiar în oraș și, mai ales, să se convingă că adoptarea unor obiceiuri responsabile nu este ceva prea complicat.

Unul dintre multe îndemnuri explicite la acțiune și la reflecție vizibile în perimetrul Festivalului suna astfel: „Nu trebuie să fii „eco”, trebuie doar să fii curios”.

Pactul Climatic European este un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Lansat de Comisia Europeană în 2020 în cadrul Pactului verde european – European Green Deal, Pactul Climatic European este o mișcare a cetățenilor și a organizațiilor care își doresc o Europă mai durabilă și neutră din punct de vedere climatic. Rețeaua acestora cuprinde astăzi aproape 1300 ambasadori în cele 27 de țări ale Uniunii Europene (dintre care 49 în România) și peste 100 de organizații partenere (cu 4 ONG partenere în România).

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu

“De ce nu vorbim ZILNIC despre schimbările climatice, așa cum vorbim despre războaiele din jurul nostru sau despre criza politică? Schimbările climatice au un potențial mai devastator decât aceste evenimente efemere, pentru ca ele se desfășoară de mulți ani, iar efectele sunt cumulative, ba chiar accelerate” întrebare formulată de unul dintre tinerii ambasadori ai Pactului Climatic European, Reese Stoica, la marcarea Zilei europene a victimelor crizei climatice.

Miercuri, 15 iulie, ambasadori și parteneri din România ai Pactului Climatic European au organizat o pleiadă de evenimente menite a atrage atenția asupra victimelor crizei climatice și, mai ales, a îi îndemna pe cetățeni să afle cum se pot feri de efectele schimbărilor climatice, pentru a nu deveni ei înșiși victime.

Acțiunile au fost adresate în special tinerilor și copiilor, care sunt cei mai vulnerabili la efectele schimbărilor climatice, dar și cei mai receptivi la schimbare de comportamente. De asemenea, participanții la dezbateri au exprimat mesaje clare către autorități, cerându-le să fie mai active în explicarea fenomenelor, să colaboreze mai strâns cu mediul academic, cu cel științific și cu organizațiile societății civile din domeniu în formarea de deprinderi care să îi protejeze pe cetățeni de impactul nefast al schimbărilor climatice.

Pornind de la recenta modificare a calendarului examenelor de bacalaureat (când  o probă a fost reprogramată din cauza codului roșu de caniculă din 30 iunie), primele două evenimente ale zilei au provocat tinerii să argumenteze dacă generația lor își merită apelativul de „Generația Caniculă” și să își imagineze posibile modalități de abordare a acestei noi paradigme – cu sprijinul SNSPA, prin programul Serile Climei și Masteratul în Studii de mediu și Dezvoltare Durabilă.

La dezbaterea organizată în cursul serii s-a discutat de ce valurile de căldură excesivă au un impact mai mare asupra copiilor și tinerilor, cum se documentează acest lucru, rolul diferiților actori sociali în gestiunea urgenței climatice (cum ar fi rețeaua bibliotecilor publice), precum și modalități de promovare a soluțiilor de reziliență comunitară. La discuții au participat, pe lângă ambasadorii Pactului Climatic European, studenți, tineri și ONG-uri de mediu și de tineret (Infoclima, FNT, GEYC și Viitorul pentru TINEri), UNICEF România, reprezentanți ai bibliotecilor din țară, autorități publice (Agenția Națională Erasmus+ ANPCDEFP), reprezentanți ai unor comunități afectate în mod special de schimbările climatice: Călărași, Valea Jiului.

În urma acestor acțiuni, tinerii s-au organizat singuri pentru a elabora un Manifest „Vocea tinerilor despre caniculă” și o serie de scurte video de conțin sfaturi practice, de la tineri către tineri, oferind strategii – individuale și de grup – de gestionare a efectelor fenomenelor extreme (valuri de căldură extremă, inundații sau secete prelungite, furtuni violente iscate din senin sau incendii de vegetație). Această serie de video va face obiectul unei viitoare campanii de informare și educare, realizată de tineri și adresată colegilor lor de generație.

Ambasadori ai Pactului Climatic European participanți la manifestări: Adina Croitoru, Reese Andrei Stoica, Elena – Alexandra Miron, Laura Soroceanu, Ana Maria Todoran, Mihail Caradaica.

Ziua europeană a victimelor crizei climatice se comemorează începând din 2023 în fiecare an la 15 iulie, marcând data de 15 iulie 2021, când inundațiile catastrofale din Europa au dus la pierderi de vieți omenești și distrugeri masive. Acțiunile organizate în această zi pe tot continentul urmăresc să crească nivelul de înțelegere al populației, să încurajeze oamenii să fie atenți la aceste fenomene și să caute soluții de a se proteja. O astfel de zi trebuie văzută nu doar ca un prilej de comemorare a unor tragedii ce ar fi putut fi evitate, ci și ca un prilej de a sesiza riscurile asociate cu schimbările climatice și a imagina cele mai fezabile măsuri de reziliență.

Evenimentele au fost organizate sub egida Pactului Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu