Plimbările pe Dâmbovița continuă pe 8 și 9 mai, la Debarcaderul Piața Națiunile Unite
București, 6 mai 2026
Interesul bucureștenilor pentru accesul la apă a fost reconfirmat duminică, 3 mai, când peste 500 de persoane au participat la primele plimbări din sezonul 2026 al programului Dâmbovița Apă Dulce, organizate în cadrul Străzi Deschise București. Activările continuă vineri și sâmbătă, la Debarcaderul Piața Națiunile Unite.
București, mai 2026. Plimbările pe râul Dâmbovița continuă vineri, 8 mai (16:00 – 19:00), și sâmbătă, 9 mai (12:00 – 19:00), la Debarcaderul Piața Națiunile Unite, cu bărcile din flotila Dâmbovița Apă Dulce. Bucureștenii sunt invitați să redescopere râul care străbate orașul.
Evenimentul din 3 mai a marcat deschiderea sezonului Dâmbovița Apă Dulce 2026 și a inclus activări pe apă cu flotila DAD și caiacele Kayak Champions, o dezbatere publică în Piața Revoluției despre viitorul râului și o expoziție dedicată propunerilor câștigătoare din competiția internațională, Dâmbovița 2035.
În zona dezbaterii, trecătorii au putut descoperi scenarii posibile de reamenajare a malurilor Dâmboviței, propuse în cadrul apelului de idei Dâmbovița 2035: de la noi spații publice și trasee pietonale până la soluții care pot transforma râul într-un conector între cartiere, oameni și comunități, contribuind în același timp la reziliența climatică a orașului.
„Participarea de duminică ne arată foarte clar că bucureștenii vor să se apropie de râu. Dâmbovița nu trebuie privită doar ca o infrastructură tehnică, ci ca un spațiu public cu potențial real pentru oraș: un loc pentru mișcare, pentru întâlnire, pentru natură urbană și pentru o relație mai firească între București și apă. Prin aceste activări, testăm împreună cu publicul cum poate arăta această reconectare”, au declarat organizatorii.
La dezbaterea publică despre viitorul Dâmboviței, au participat reprezentanți ai administrației, specialiști în urbanism, arhitectură, mediu și hidrotehnică, precum și organizații implicate în transformarea râului. Discuția a pornit de la intervențiile realizate în ultimul an prin programul Dâmbovița Apă Dulce, de la rezultatele consultării publice, propunerile câștigătoare din concursul Dâmbovița 2035 și direcțiile conturate în atelierul de co-creare pentru Masterplanul Dâmboviței.
La dezbatere au luat cuvântul Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului, Mihai Drăgan, director comunicare în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Matei Damian, arhitectul-șef al Capitalei, Bogdan Fezi, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, dr. ing. Cătălin Popescu, șef lucrări în cadrul Departamentului de Inginerie Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții București, Tamina Lolev, cofondatoare Nod Makerspace, și Teodor Frolu, cofondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, alături de Ivona Patzaichin, președinta Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.
Tema centrală a discuțiilor a fost felul în care Dâmbovița poate deveni un coridor verde-albastru al Bucureștiului: un spațiu care răcorește orașul, susține biodiversitatea, reduce presiunea urbană și creează noi locuri pentru sport, plimbare, întâlnire și viață comunitară. În cadrul dezbaterii, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a vorbit despre importanța trecerii de la idei la implementare și despre potențialul Dâmboviței de a deveni un coridor-parc al orașului, un spațiu public valoros și accesibil bucureștenilor.
Cu acest prilej, organizatorii au lansat un Decalog pentru Dâmbovița, un set de principii care sintetizează direcțiile esențiale pentru transformarea râului într-o infrastructură verde-albastră a Capitalei. Documentul poate fi consultat pe site-ul programului, la linkul: https://dambovitaapadulce.ro/decalog-dambovita/.
Organizatorii anunță, de asemenea, începutul unei serii de activări pe apă care se vor derula pe parcursul sezonului, la final de săptămână, la unul dintre cele trei debarcadere amenajate în cadrul programului Dâmbovița Apă Dulce: Timpuri Noi, Operă și Națiunile Unite. Mai multe informații sunt disponibile pe www.dambovitaapadulce.ro și pe canalele de social media ale programului.
Activarea din 3 mai a fost organizată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, ARCUB și Străzi Deschise București. Partener pentru activările pe apă: Kayak Champions.
Plimbările din 8 și 9 mai fac parte din programul Dâmbovița Apă Dulce, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, cu sprijinul Platformei de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING România.
Dâmbovița Apă Dulce este un program care urmărește reconectarea Bucureștiului cu râul său și transformarea Dâmboviței într-o infrastructură verde-albastră activă, accesibilă și integrată în viața orașului. Programul include intervenții temporare, debarcadere, activări pe apă, consultări publice, concursuri de idei și procese de co-creare dedicate viitorului râului.
Ce facem dacă avem temperaturi de 50C în București?
București, 29 aprilie 2026
Ieri, 28 aprilie, a avut loc „București la 50°C” – dezbaterea (organizată la inițiativa Pactului Climatic European împreună cu Fundația Comunitară București) care a trecut în revistă potențiale soluții de adaptare la care poate recurge o metropolă ca Bucureștiul pentru a face față valurilor de căldură extremă care se repetă cu frecvențe din ce în ce mai mari.
Dezbaterea de la Arcub Gabroveni, realizată cu sprijinul Primăriei Municipiului București, a adus în jurul mesei 35 de participanți, preocupați de capacitatea de adaptare la schimbările climatice pe care Bucureștiul o poate mobiliza de la edilii și locuitorii săi. Și-au expus și analizat propriile experiențe în domeniu, punându-și la dispoziție cunoștințele și resursele pentru a contribui la creșterea rezilienței climatice a capitalei. Pe lângă comunitatea Pactului, au fost prezenți reprezentanți ai PMB (Bogdan Dragnea, ofiţer pentru neutralitate climatică al Municipiului și ambasador al Pactului, alături de Lucian Judele, city manager), ai PS1 (Ion Enache, consilier local), Daniel Diaconu (cadru universitar la Universitatea București – Facultatea de Geografie și cercetător științific la Centrului de Analiză Integrată și Management Teritorial, expert în hidrologie și prognoze hidrologice, gospodărirea apelor și managementul teritorial al resurselor de apă), alți ambasadori ai Pactului Climatic European (Ioana Petrescu, Emil Zorilă, Anastasia Staicu, Matei Lostun, Charles Berville), precum și parteneri ai Pactului: Climatosfera, Ateliere fără Frontiere, Seneca Anticafe.
Este evident că infrastructura densă a Bucureștiului și fenomenul de „insulă de căldură urbană” expun orașul la vulnerabilități sistemice și amplifică temperaturile spre praguri aproape insuportabile, punând presiune pe rețelele electrice, căile de transport, sistemul sanitar, resursele de apă și, în general, calitatea vieții a milioane de locuitori. În acest context, este nevoie de demersuri constante de a aduce tema rezilienței climatice a Bucureștiului pe agenda publică și de a investiga disponibilitatea populației, a comunităților din oraș și a organizațiilor de a se implica.
Discuțiile s-au finalizat cu un anunț important, acela de a construi un cadru de colaborare structurat, susținut de mai multe organizații, cu un calendar de acțiuni și comunicări către spațiul public, un demers de tip collective impact, inițiat de Fundația Comunitară București și susținut strategic de REPER21 (sub egida Pactului Climatic European) și de alți actori cu experiență în domeniu.
Evenimentul face parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:
- să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
- creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
- nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.
Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en
Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.
Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu
„Together in Action 2026” – Pactul Climatic European invită la acțiune împreună
Între 23 – 25 martie, comunitatea Pactului Climatic European se reunește la Bruxelles pentru întâlnirea anuală dedicată explorării viitorului climatic și găsirii de soluții pentru a limita impactul schimbărilor climatice, pentru o Uniune Europeană mai curată și mai rezilientă. România este reprezentată de trei ambasadori români ai Pactului Climatic European și de coordonatorul de țară al Secretariatului Pactului, organizația Reper21.
Timp de trei zile, experții și decidenții în materie de politici climatice vor analiza, în cadrul evenimentului „Together in Action 2026” progresele înregistrate la diferiții indicatori ai calendarului climatic al UE, vor trece în revistă inițiativele de sustenabilitate derulate de comunitate și vor oferi prilejul participanților să își împărtășească succesele sau dificultățile în dezvoltarea de proiecte viabile de acțiune climatică.
Prima zi a evenimentului este dedicată exclusiv comunității Pactului, și constituie, astfel, laboratorul cel mai intens de elaborare și testare de idei, locul unde se construiesc viitoarele inițiative de contrabalansare a efectelor schimbărilor climatice și unde se estimează prețul pe care îl vom plăti cu toții în urma conflictelor recente și cât de compromise sunt șansele de redresare a mediului în condițiile turbulente ale contextului global.
În următoarele două zile, pe 24 și 25 martie, participații se pot întâlni cu Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, emisii zero și creștere curată, precum și cu alți factori de decizie din UE, pentru a discuta despre viitorul politicii climatice. Vor putea participa la prezentări ale acțiunii climatice în diferitele state ale Uniunii, printre care sesiuni dedicate tinerilor, alegerilor legate de modul în care ne hrănim, soluțiilor urbanistice de răspuns la provocărilor climatice, impactului transportului aerian, ghidurilor practice de abordare a situației energetice, comunicării și dezinformării și multor alte subiecte. De asemenea, pe durata manifestării sunt organizate expoziții, prezentări artistice și sesiuni creative de lucru pe tema acțiunilor climatice.
Dintre cei 49 de ambasadori ai Pactului Climatic în România, vor fi prezenți la eveniment David Popescu, Matei Lostun și Ana-Maria Todoran. Ana-Maria va fi, de altfel, unul dintre cei doi interlocutori ai comisarului Hoekstra, în timpul sesiunii plenare From risk to resilience: Shaping a stronger and safe Europe din ziua de 24 martie, de la ora 15:00.
Programul extrem de ofertant al întâlnirii este disponibil la link și majoritatea sesiunilor pot fi urmărite online (este necesară înscrierea prealabilă).
https://climate-pact.europa.eu/articles-and-events/together-action-2026_en
Pactul Climatic European oferă un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:
- să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
- creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
- nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.
Lansat de Comisia Europeană în 2020 în cadrul Pactului verde european – European Green Deal, Pactul Climatic European este o mișcare a cetățenilor și a organizațiilor care își doresc o Europă mai durabilă și neutră din punct de vedere climatic. Rețeaua acestora cuprinde astăzi aproape 1300 ambasadori în cele 27 de țări ale Uniunii Europene (dintre care 49 în România) și peste 100 de organizații partenere (cu 4 ONG partenere în România).
Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en
Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.
Detalii suplimentare: ro@euclima
Rehidratarea României are nevoie de o nouă „cultură a apei”
28 noiembrie 2025
Până în luna iunie 2026, România urmează să prezinte Comisiei Europene planul său național de refacere a naturii, conform Regulamentului european privind refacerea naturii – prima lege cuprinzătoare de acest tip la nivel continental.
În acest context, a avut loc ieri, la București, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene, un dialog civic despre reziliența apei, știut fiind că refacerea zonelor umede este esențială pentru păstrarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și reducerea impactului dezastrelor naturale.
Conferința a reunit specialiști cu experiență în Țările de Jos, Slovacia, Statele Unite, Ungaria și România în soluții de guvernanță a resurselor de apă, reprezentanți ai autorităților publice (Comisia Europeană – Direcția Generală de Mediu și Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Autoritatea Națională Apele Române), presă de specialitate, activiști de mediu, experți independenți în domeniul hidrologic, reprezentanți ai mediului politic, ambasadori ai Pactului climatic european, precum și cetățeni interesați de subiect.
A fost trecut în revistă peisajul legislativ la nivel european și etapele ce trebuie parcurse de fiecare stat membru în atingerea dezideratului comun de a avea o Europă rezilientă în privința apei, cu ecosisteme rurale și urbane sănătoase, cu comunități care reușesc să aplice măsuri naturale de retenție a apei și cu râuri conectate și cu debit liber. Au fost prezentate modele de bună practică, din zona transfrontalieră România – Ungaria, în bazinele Crișului Repede și al Crișului Negru și din satul Daia, jud Harghita – un extraordinar exemplu de colaborare comunitară în identificarea și aplicarea de soluții bazate pe natură. După prezentarea proiectelor de succes, discuțiile s-au axat pe urgența climatică în domeniul managementului apei, în condițiile în care ne confruntăm din ce în ce mai des cu râuri care seacă complet vara sau se revarsă dramatic la ploi abundente, deșertificări sau vulnerabilizarea orașelor la inundații.
„Există acțiuni simple care pot fi întreprinse pentru a controla nivelul apelor și a păstra apa acolo unde ea e necesară. Sunt „soluțiile bazate pe natură” – așa cum sunt denumite de specialiști, al căror avantaj esențial este că sunt la îndemâna oricărei localități, oricât de mici, însă e nevoie de pricepere și expertiză în proiectarea lor corectă. Și mai e nevoie de ceva; de încrederea comunității în experți și autorități, iar aceasta se poate câștiga doar prin comunicare onestă și constantă”, a spus Szilvia Bencze, ambasador al Pactului climatic european și inițiatorul conferinței.
„Sunt convins că trebuie să ne străduim mai mult pentru a populariza inițiativele de management inteligent al apei la nivel local, pentru că ele sunt numeroase, însă nu suficient cunoscute. Astfel de proiecte, cum este cel de la Daia, pot deveni exemple care să fie preluate și de alte comunități”, a punctat Dan Rădulescu, expert în controlul calității resurselor de apă, specialist cu experiență la Agenția de Protecție a Mediului din California, SUA.
„Avem nevoie de o nouă “cultură a apei”, promotoare a cooperării, științei, implicării civice, și să ne reevaluăm această ideologie „amenajistă”, o furie a intervențiilor excesive, care domină epoca actuală. Până când vom continua să alungăm apa ca pe un „dușman” ce trebuie evacuat cât mai repede, prin canale betonate cât mai rectilinii, în loc să căutăm să ne aliem cu apa, permițându-i să ne ajute, în timp ce curge sănătos, lin, meandrat?” a întrebat Bogdan Gioară, președintele asociației REPER21.
„Am impresia că mulți dintre copiii din mediul urban aproape că nici nu realizează de unde vine apa; ei o văd doar la robinet, în sticluțele de plastic și eventual la mare. Această pierdere a contactului direct cu natura ar merita să fie suplinită, cumva, prin educație. Eu nu știu exact cum am putea să ridicăm nivelul de conștientizare al tinerilor, dar simt că aici este mult de lucru, și de aceea mă străduiesc să contribui și eu, alături de ceilalți ambasadori ai Pactului” a afirmat Matei Lostun, licean în clasa a XI-a, cel mai tânăr ambasador al Pactului climatic european.
Câteva dintre concluziile conferinței privind acțiuni pe care le putem aplica la nivelul cetățenilor și al organizațiilor de la „firul ierbii” menționează mai mult efort pentru educare și conștientizare, proiectarea de construcții care să includă sisteme de refolosire a apei, inițiative civice de economisire a apei și, nu în ultimul rând, activarea rețelelor de cunoaștere și colaborare în domeniul apei.
La eveniment au participat: Mara Roman (Șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România), Anders Iversen (expert DG Agri), Benjamin VAN DOORSLAER (expert DG Mediu), Michal Kravčík (Slovacia, expert în soluții bazate pe natură pentru refacerea rețelelor hidrologice), Csaba Vaszkó (Ungaria, expert în proiecte transfrontaliere pentru guvernanța resurselor de apă), ambasadori ai Pactului climatic european: Szilvia Bencze, Matei Lostun, Anca Bălășoiu, Ana Maria Todoran, precum și reprezentanți ai Asociației Ateliere Fără Frontiere (partener al Pactului climatic european) și ai WWF România.
Conferința a făcut parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:
- să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
- creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
- nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.
Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en
Imaginile care însoțesc acest comunicat prezintă exemple simple de soluții bazate pe natură: bariere naturale pentru retenția apei în satul Daia, comuna, Ulieș jud Harghita.
Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.
Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu