Comunicat de presă: „PNRR: Fonduri pentru Romania modernă și reformată!”

/in /by

 

14 august 2026

 

Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea lucrărilor aferente proiectului “Ruta satelor cu arhitectură tradițională în Delta Dunării”, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C11 – Turism și Cultură, Investiția 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, cod 49.1/I1/C11/24.10.2022, precum și deschiderea obiectivelor socio-culturale situate pe raza U.A.T.-urilor Chilia Veche în localitatea Chilia Veche, C.A.Rosetti în localitatea Periprava și Jurilovca în localitățile Jurilovca și Vișina, către public începând cu data de 20 august 2026.

Prin proiect s-au efectuat lucrări de reparații și punere în valoare prin respectarea tehnicilor locale la 8 obiective ce pot fi vizitate la următoarele adrese:

  • Casă de locuit, sat Chilia Veche, str. Dunării, nr. 94, comuna Chilia Veche, jud Tulcea;
  • Casa de locuit, sat Chilia Veche, str. Grădinarilor, nr.33, comuna Chilia Veche, jud Tulcea,
  • Casa de locuit, sat Chilia Veche, str. Salcâmilor, nr. 4, comuna Chilia Veche, jud Tulcea,
  • Casa de locuit, sat Chilia Veche, str. Grădinarilor, nr 95, comuna Chilia Veche, jud Tulcea,
  • Casa de locuit, sat Periprava, str. Salcâmului nr. 14, comuna C.A. Rosetti, jud Tulcea,
  • Casa de locuit, sat Periprava, str. Cocorului nr. 5, comuna C.A. Rosetti, jud Tulcea,
  • Casa de locuit, sat Jurilovca, str 1 Mai, nr.40, comuna Jurilovca, jud. Tulcea,
  • Casa de locuit, sat Vișina, str. Scolii, nr 2A, comuna Jurilovca, jud. Tulcea.

Valoarea totală a proiectului este de 2.811.846,24 lei inclusiv TVA, din care:

  • valoarea eligibilă este de 355.896,00 lei;
  • valoarea neeligibilă este de 455.950,24 lei, inclusiv TVA.

Data începerii proiectului: octombrie 2022. Data finalizării proiectului: 31 august 2026.

Proiectul este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Apel nr. 1, Pilonul IV. Coeziunea socială și teritorială, Componenta C11 – Turism și cultură, Investiția I.1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale.

Informații privind impactul investiției la nivelul localităților:

  • conservarea patrimoniului construit, dezvoltarea durabilă și creșterea atractivității turistice a localităților pe raza cărora se află cele 8 obiective;
  • protejarea valorilor istorice și culturale ale localității și utilizarea sustenabilă a patrimoniului construit;
  • facilitarea organizării de activități culturale, educaționale și de interpretare a patrimoniului, contribuind la creșterea gradului de informare și conștientizare privind importanta protejării patrimoniului cultural;
  • creșterea numărului de vizitatori și stimularea economiei locale prin dezvoltarea serviciilor conexe și promovarea produselor și meșteșugurilor locale;
  • prin implementarea investiției se contribuie la îndeplinirea obiectivelor PNRR privind protejarea și valorificarea patrimoniului cultural, creșterea accesului public la obiectivele de patrimoniu și dezvoltarea unui turism cultural sustenabil, cu beneficii pe termen lung pentru comunitățile din Chilia Veche, Periprava, Vișina, Jurilovca și pentru vizitatorii acestora.

Program de vizitare/funcționare: De miercuri până duminică între orele 17:00–19:00.

Pentru zilele de sâmbătă și duminică, accesul se face cu anunț prealabil, până cel târziu vineri.

Sărbători legale: închis.

Tipul de acces: Liber

Persoană de contact: Sara Al Issa
E-mail: office@rowmania.ro
Pagina web: https://rowmania.ro/
Pagina Instagram: https://www.instagram.com/rowmania.ro/
Pagina facebook: https://www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin
Telefon: 021.312.3835

 

Pentru a descoperi cele 12 rute culturale ale României, vizitați site-ul România Atractivă

Întrebări incomode la Ziua europeană a victimelor crizei climatice

/in /by

 

“De ce nu vorbim ZILNIC despre schimbările climatice, așa cum vorbim despre războaiele din jurul nostru sau despre criza politică? Schimbările climatice au un potențial mai devastator decât aceste evenimente efemere, pentru ca ele se desfășoară de mulți ani, iar efectele sunt cumulative, ba chiar accelerate” întrebare formulată de unul dintre tinerii ambasadori ai Pactului Climatic European, Reese Stoica, la marcarea Zilei europene a victimelor crizei climatice.

Miercuri, 15 iulie, ambasadori și parteneri din România ai Pactului Climatic European au organizat o pleiadă de evenimente menite a atrage atenția asupra victimelor crizei climatice și, mai ales, a îi îndemna pe cetățeni să afle cum se pot feri de efectele schimbărilor climatice, pentru a nu deveni ei înșiși victime.

Acțiunile au fost adresate în special tinerilor și copiilor, care sunt cei mai vulnerabili la efectele schimbărilor climatice, dar și cei mai receptivi la schimbare de comportamente. De asemenea, participanții la dezbateri au exprimat mesaje clare către autorități, cerându-le să fie mai active în explicarea fenomenelor, să colaboreze mai strâns cu mediul academic, cu cel științific și cu organizațiile societății civile din domeniu în formarea de deprinderi care să îi protejeze pe cetățeni de impactul nefast al schimbărilor climatice.

Pornind de la recenta modificare a calendarului examenelor de bacalaureat (când  o probă a fost reprogramată din cauza codului roșu de caniculă din 30 iunie), primele două evenimente ale zilei au provocat tinerii să argumenteze dacă generația lor își merită apelativul de „Generația Caniculă” și să își imagineze posibile modalități de abordare a acestei noi paradigme – cu sprijinul SNSPA, prin programul Serile Climei și Masteratul în Studii de mediu și Dezvoltare Durabilă.

La dezbaterea organizată în cursul serii s-a discutat de ce valurile de căldură excesivă au un impact mai mare asupra copiilor și tinerilor, cum se documentează acest lucru, rolul diferiților actori sociali în gestiunea urgenței climatice (cum ar fi rețeaua bibliotecilor publice), precum și modalități de promovare a soluțiilor de reziliență comunitară. La discuții au participat, pe lângă ambasadorii Pactului Climatic European, studenți, tineri și ONG-uri de mediu și de tineret (Infoclima, FNT, GEYC și Viitorul pentru TINEri), UNICEF România, reprezentanți ai bibliotecilor din țară, autorități publice (Agenția Națională Erasmus+ ANPCDEFP), reprezentanți ai unor comunități afectate în mod special de schimbările climatice: Călărași, Valea Jiului.

În urma acestor acțiuni, tinerii s-au organizat singuri pentru a elabora un Manifest „Vocea tinerilor despre caniculă” și o serie de scurte video de conțin sfaturi practice, de la tineri către tineri, oferind strategii – individuale și de grup – de gestionare a efectelor fenomenelor extreme (valuri de căldură extremă, inundații sau secete prelungite, furtuni violente iscate din senin sau incendii de vegetație). Această serie de video va face obiectul unei viitoare campanii de informare și educare, realizată de tineri și adresată colegilor lor de generație.

Ambasadori ai Pactului Climatic European participanți la manifestări: Adina Croitoru, Reese Andrei Stoica, Elena – Alexandra Miron, Laura Soroceanu, Ana Maria Todoran, Mihail Caradaica.

Ziua europeană a victimelor crizei climatice se comemorează începând din 2023 în fiecare an la 15 iulie, marcând data de 15 iulie 2021, când inundațiile catastrofale din Europa au dus la pierderi de vieți omenești și distrugeri masive. Acțiunile organizate în această zi pe tot continentul urmăresc să crească nivelul de înțelegere al populației, să încurajeze oamenii să fie atenți la aceste fenomene și să caute soluții de a se proteja. O astfel de zi trebuie văzută nu doar ca un prilej de comemorare a unor tragedii ce ar fi putut fi evitate, ci și ca un prilej de a sesiza riscurile asociate cu schimbările climatice și a imagina cele mai fezabile măsuri de reziliență.

Evenimentele au fost organizate sub egida Pactului Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

  • să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
  • creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
  • nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

 

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu

Coborâre istorică a cinurilor pe râul Olt și expoziție dedicată râului, în satul Șona: un demers de reapropiere a oamenilor și comunităților de Olt, în trecerea sa prin Țara Făgărașului

/in /by
Read more

Lansarea cărții „Mila lui Dumnezeu. Cine a fost Ivan Patzaichin”, la Maratonul Internațional Ivan Patzaichin, la Tulcea

/in , , /by
Read more

Plimbările pe Dâmbovița continuă pe 8 și 9 mai, la Debarcaderul Piața Națiunile Unite

/in /by

București, 6 mai 2026

Interesul bucureștenilor pentru accesul la apă a fost reconfirmat duminică, 3 mai, când peste 500 de persoane au participat la primele plimbări din sezonul 2026 al programului Dâmbovița Apă Dulce, organizate în cadrul Străzi Deschise București. Activările continuă vineri și sâmbătă, la Debarcaderul Piața Națiunile Unite.

București, mai 2026. Plimbările pe râul Dâmbovița continuă vineri, 8 mai (16:00 – 19:00), și sâmbătă, 9 mai (12:00 – 19:00), la Debarcaderul Piața Națiunile Unite, cu bărcile din flotila Dâmbovița Apă Dulce. Bucureștenii sunt invitați să redescopere râul care străbate orașul.

Evenimentul din 3 mai a marcat deschiderea sezonului Dâmbovița Apă Dulce 2026 și a inclus activări pe apă cu flotila DAD și caiacele Kayak Champions, o dezbatere publică în Piața Revoluției despre viitorul râului și o expoziție dedicată propunerilor câștigătoare din competiția internațională, Dâmbovița 2035.

În zona dezbaterii, trecătorii au putut descoperi scenarii posibile de reamenajare a malurilor Dâmboviței, propuse în cadrul apelului de idei Dâmbovița 2035: de la noi spații publice și trasee pietonale până la soluții care pot transforma râul într-un conector între cartiere, oameni și comunități, contribuind în același timp la reziliența climatică a orașului.

„Participarea de duminică ne arată foarte clar că bucureștenii vor să se apropie de râu. Dâmbovița nu trebuie privită doar ca o infrastructură tehnică, ci ca un spațiu public cu potențial real pentru oraș: un loc pentru mișcare, pentru întâlnire, pentru natură urbană și pentru o relație mai firească între București și apă. Prin aceste activări, testăm împreună cu publicul cum poate arăta această reconectare”, au declarat organizatorii.

La dezbaterea publică despre viitorul Dâmboviței, au participat reprezentanți ai administrației, specialiști în urbanism, arhitectură, mediu și hidrotehnică, precum și organizații implicate în transformarea râului. Discuția a pornit de la intervențiile realizate în ultimul an prin programul Dâmbovița Apă Dulce, de la rezultatele consultării publice, propunerile câștigătoare din concursul Dâmbovița 2035 și direcțiile conturate în atelierul de co-creare pentru Masterplanul Dâmboviței.

La dezbatere au luat cuvântul Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului, Mihai Drăgan, director comunicare în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Matei Damian, arhitectul-șef al Capitalei, Bogdan Fezi, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, dr. ing. Cătălin Popescu, șef lucrări în cadrul Departamentului de Inginerie Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții București, Tamina Lolev, cofondatoare Nod Makerspace, și Teodor Frolu, cofondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, alături de Ivona Patzaichin, președinta Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.

Tema centrală a discuțiilor a fost felul în care Dâmbovița poate deveni un coridor verde-albastru al Bucureștiului: un spațiu care răcorește orașul, susține biodiversitatea, reduce presiunea urbană și creează noi locuri pentru sport, plimbare, întâlnire și viață comunitară. În cadrul dezbaterii, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a vorbit despre importanța trecerii de la idei la implementare și despre potențialul Dâmboviței de a deveni un coridor-parc al orașului, un spațiu public valoros și accesibil bucureștenilor.

Cu acest prilej, organizatorii au lansat un Decalog pentru Dâmbovița, un set de principii care sintetizează direcțiile esențiale pentru transformarea râului într-o infrastructură verde-albastră a Capitalei. Documentul poate fi consultat pe site-ul programului, la linkul: https://dambovitaapadulce.ro/decalog-dambovita/.

Organizatorii anunță, de asemenea, începutul unei serii de activări pe apă care se vor derula pe parcursul sezonului, la final de săptămână, la unul dintre cele trei debarcadere amenajate în cadrul programului Dâmbovița Apă Dulce: Timpuri Noi, Operă și Națiunile Unite. Mai multe informații sunt disponibile pe www.dambovitaapadulce.ro și pe canalele de social media ale programului.

Activarea din 3 mai a fost organizată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, ARCUB și Străzi Deschise București. Partener pentru activările pe apă: Kayak Champions.

Plimbările din 8 și 9 mai fac parte din programul Dâmbovița Apă Dulce, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, cu sprijinul Platformei de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING România.

Dâmbovița Apă Dulce este un program care urmărește reconectarea Bucureștiului cu râul său și transformarea Dâmboviței într-o infrastructură verde-albastră activă, accesibilă și integrată în viața orașului. Programul include intervenții temporare, debarcadere, activări pe apă, consultări publice, concursuri de idei și procese de co-creare dedicate viitorului râului.

Ce facem dacă avem temperaturi de 50C în București?

/in /by

București, 29 aprilie 2026

Ieri, 28 aprilie, a avut loc „București la 50°C” – dezbaterea (organizată la inițiativa Pactului Climatic European împreună cu Fundația Comunitară București) care a trecut în revistă potențiale soluții de adaptare la care poate recurge o metropolă ca Bucureștiul pentru a face față valurilor de căldură extremă care se repetă cu frecvențe din ce în ce mai mari.

Dezbaterea de la Arcub Gabroveni, realizată cu sprijinul Primăriei Municipiului București, a adus în jurul mesei 35 de participanți, preocupați de capacitatea de adaptare la schimbările climatice pe care Bucureștiul o poate mobiliza de la edilii și locuitorii săi. Și-au expus și analizat propriile experiențe în domeniu, punându-și la dispoziție cunoștințele și resursele pentru a contribui la creșterea rezilienței climatice a capitalei. Pe lângă comunitatea Pactului, au fost prezenți reprezentanți ai PMB (Bogdan Dragnea, ofiţer pentru neutralitate climatică al Municipiului și ambasador al Pactului, alături de Lucian Judele, city manager), ai PS1 (Ion Enache, consilier local), Daniel Diaconu (cadru universitar la Universitatea București – Facultatea de Geografie și cercetător științific la Centrului de Analiză Integrată și Management Teritorial, expert în hidrologie și prognoze hidrologice, gospodărirea apelor și managementul teritorial al resurselor de apă), alți ambasadori ai Pactului Climatic European (Ioana Petrescu, Emil Zorilă, Anastasia Staicu, Matei Lostun, Charles Berville), precum și parteneri ai Pactului: Climatosfera, Ateliere fără Frontiere, Seneca Anticafe.

Este evident că infrastructura densă a Bucureștiului și fenomenul de „insulă de căldură urbană” expun orașul la vulnerabilități sistemice și amplifică temperaturile spre praguri aproape insuportabile, punând presiune pe rețelele electrice, căile de transport, sistemul sanitar, resursele de apă și, în general, calitatea vieții a milioane de locuitori. În acest context, este nevoie de demersuri constante de a aduce tema rezilienței climatice a Bucureștiului pe agenda publică și de a investiga disponibilitatea populației, a comunităților din oraș și a organizațiilor de a se implica.

Discuțiile s-au finalizat cu un anunț important, acela de a construi un cadru de colaborare structurat, susținut de mai multe organizații, cu un calendar de acțiuni și comunicări către spațiul public, un demers de tip collective impact, inițiat de Fundația Comunitară București și susținut strategic de REPER21 (sub egida Pactului Climatic European) și de alți actori cu experiență în domeniu.

Evenimentul face parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

  • să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
  • creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
  • nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

 

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu

„Together in Action 2026” – Pactul Climatic European invită la acțiune împreună

/in /by

 

Între 23 – 25 martie, comunitatea Pactului Climatic European se reunește la Bruxelles pentru întâlnirea anuală dedicată explorării viitorului climatic și găsirii de soluții pentru a limita impactul schimbărilor climatice, pentru o Uniune Europeană mai curată și mai rezilientă. România este reprezentată de trei ambasadori români ai Pactului Climatic European și de coordonatorul de țară al Secretariatului Pactului, organizația Reper21.

Timp de trei zile, experții și decidenții în materie de politici climatice vor analiza, în cadrul evenimentului „Together in Action 2026” progresele înregistrate la diferiții indicatori ai calendarului climatic al UE, vor trece în revistă inițiativele de sustenabilitate derulate de comunitate și vor oferi prilejul participanților să își împărtășească succesele sau dificultățile în dezvoltarea de proiecte viabile de acțiune climatică.

Prima zi a evenimentului este dedicată exclusiv comunității Pactului, și constituie, astfel, laboratorul cel mai intens de elaborare și testare de idei, locul unde se construiesc viitoarele inițiative de contrabalansare a efectelor schimbărilor climatice și unde se estimează prețul pe care îl vom plăti cu toții în urma conflictelor recente și cât de compromise sunt șansele de redresare a mediului în condițiile turbulente ale contextului global.

În următoarele două zile, pe 24 și 25 martie, participații se pot întâlni cu Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, emisii zero și creștere curată, precum și cu alți factori de decizie din UE, pentru a discuta despre viitorul politicii climatice. Vor putea participa la prezentări ale acțiunii climatice în diferitele state ale Uniunii, printre care sesiuni dedicate tinerilor, alegerilor legate de modul în care ne hrănim, soluțiilor urbanistice de răspuns la provocărilor climatice, impactului transportului aerian, ghidurilor practice de abordare a situației energetice, comunicării și dezinformării și multor alte subiecte. De asemenea, pe durata manifestării sunt organizate expoziții, prezentări artistice și sesiuni creative de lucru pe tema acțiunilor climatice.

Dintre cei 49 de ambasadori ai Pactului Climatic în România, vor fi prezenți la eveniment David Popescu, Matei Lostun și Ana-Maria Todoran. Ana-Maria va fi, de altfel, unul dintre cei doi interlocutori ai comisarului Hoekstra, în timpul sesiunii plenare From risk to resilience: Shaping a stronger and safe Europe din ziua de 24 martie, de la ora 15:00.

Programul extrem de ofertant al întâlnirii este disponibil la link și majoritatea sesiunilor pot fi urmărite online (este necesară înscrierea prealabilă).

https://climate-pact.europa.eu/articles-and-events/together-action-2026_en

Pactul Climatic European oferă un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

  • să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
  • creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
  • nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Lansat de Comisia Europeană în 2020 în cadrul Pactului verde european – European Green Deal, Pactul Climatic European este o mișcare a cetățenilor și a organizațiilor care își doresc o Europă mai durabilă și neutră din punct de vedere climatic. Rețeaua acestora cuprinde astăzi aproape 1300 ambasadori în cele 27 de țări ale Uniunii Europene (dintre care 49 în România) și peste 100 de organizații partenere (cu 4 ONG partenere în România).

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare:  ro@euclima