18 iulie 2025

Pe 18 iulie se desfășoară la Sibiu, la Muzeul ASTRA, Conferința Punctele Gastronomice Locale – Custozi de tradiții creative, eveniment dedicat consolidării rețelei Punctelor Gastronomice Locale (PGL) din România și evaluarea capacității acestora de a își asuma rolul de „custozi de tradiții creative”.

Un PGL poate aspira la statutul de „custode de tradiții creative” dacă reușește să capitalizeze cunoașterea culturii locului, să susțină producătorii din zonă și să pună în valoare obiceiurile specifice, dar mai ales să includă vizitatorul în țesătura de povești și legende ale ținutului, amplificându-i astfel experiența de călător. Astfel, un PGL poate dovedi că este mai mult decât un spațiu unde se mănâncă, își poate depăși condiția de simplu furnizor de turism, devenind „custode de tradiții creative” – un ambasador al culturii culinare locale, un susținător al comunității, un pivot al identității culturale și un păstrător al tradiției.

Conferința propune o funcțiune nouă pentru patrimoniul culinar, aceea de platformă de tradiții creative, cu beneficii palpabile în dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale. Vor participa reprezentanți ai autorităților centrale și locale, precum și experți specializați în înțelegerea și promovarea conceptelor asociate cu identitatea locală: Zoltán-József Mihály (Secretar de Stat – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale), László Borbély (Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă), Gheorghe Hîrlav (Director general al Agenției Naționale a Zonei Montane), Aurel Simion (Președinte, Federația Națională a Producătorilor Tradiționali din România), Bogdan Iancu (antropolog), Mirela Crețu (muzeograf), Tiberiu Cazacioc (expert în acreditarea de produs local), Ștefania Dumitru (expert în securitate alimentară), Daniela Graură (expert patrimoniu gastronomic) și Monica Boța-Moisin (avocat Dreptul Proprietății Culturale Intelectuale, expert internațional sustenabilitate culturală și drepturi de custodie ale comunităților).

Conferința va fi moderată de Ciprian Ștefan, directorul general al Muzeului ASTRA și Președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, împreună cu Teodor Frolu, fondator al platformei România Tradițiilor Creative și vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.

În completarea dezbaterilor, vor fi prezentate opt exemple de bună practică, împărtășite de PGL La Părău, Hărțăgani (Țara Zarandului), PGL Cobor – Șura-n Bucate (Țara Făgărașului), PGL Hai la Saivan, Vama (Bucovina), PGL Maria din Poiana Novăț, Vișeul de Sus (Maramureș), PGL La Grisha, Ghindărești (Dobrogea), PGL Lipovenesc, Jurilovca (Delta Dunării), PGL Casa VLC Bilbor (Toplița) și PGL Cămara Chivuței, Sadu (Mărginimea Sibiului).

Pe 19 iulie 2025, vor fi acordate primele titluri de „Custode de tradiții creative“, urmând ca din anul următor această distincție să fie acordată anual de către România Tradițiilor Creative.

Proiectul Cronicarii Digitali s-a alăturat inițiativei România Tradițiilor Creative în susținerea și promovarea punctelor de gastronomie locală, realizând deja documentarea video a acelor PGL-uri care au identificat în mod intuitiv cele mai bune soluții de punere în valoare a patrimoniului local, cultural și natural deopotrivă. Aplicarea acestor soluții le-a asigurat, pe de o parte, o creștere a notorietății – cu impact direct din punct de vedere economic, însă, pe de altă parte, a și stimulat comunitatea să devină mai activă și implicată în stabilirea propriilor direcții de dezvoltare.

Experiența pozitivă a acestor PGL validează principiile enunțate, încă de la înființare, de rețeaua România Tradițiilor Creative, așa cum afirmă Teodor Frolu, fondatorul rețelei: „tradiția poate fi mai mult decât o simplă moștenire ce merită a fi conservată și admirată; ea se poate transforma într-o resursă de bunăstare și de activare la nivelul comunității. Prin aducerea în contemporaneitate, tradiția devine un capital creativ de dezvoltare durabilă, benefic în special pentru spațiul rural românesc, unde legătura organică între societate și natură este definitorie pentru însăși identitatea noastră națională.”

În paralel, la Muzeul ASTRA se vor desfășura (1) un maraton gastronomic al PGL-urilor, (2) ateliere interactive completate de târgul meșterilor populari, (3) ateliere cultural-educative pentru copii și adulți , (4) concerte în aer liber și (5) plimbări cu canotcile pe traseele tematice de pe lac (detalii în anexa-program).

Invitați speciali: reprezentanții Comunității din Praid și PGL Mangalița, Ocna de Sus, în cadrul campaniei Împreună pentru Praid – Să menținem vie inima Ținutului Sării! pentru susținerea comunităților din zona afectată de inundații.

Conferința este organizată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 (inițiatorul conceptului de PGL în România) și Muzeul ASTRA, Sibiu (o instituție-lider la nivel european în ceea ce privește punerea în valoare și dezvoltarea comunităților locale prin valorile patrimoniale materiale și imateriale). Demersul de explorare și comunicare a rolului de „custode de tradiții creative” se derulează sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, cu sprijinul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD), al Fundației Româno – Americane (RAF), al Agenției Naționale a Zonei Montane, al proiectului Cronicari Digitali, al Asociației Vasile Tomoiagă și al Asociației WhyWeCraft.

Conceptul de „custode de tradiții creative” este propus de Rețeaua România Tradițiilor Creative, o comunitate de experți, creatori și antreprenori inițiată în 2016, cu scopul de a identifica modalități de aducere în contemporan a zestrei culturale și naturale a României, ca resursă de dezvoltare economică. Rețeaua România Tradițiilor Creative a fost definită împreună cu Vintilă Mihăilescu, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și DC Communication, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, al SNSPA, al Universității din București, al Ordinului Arhitecţilor din România.    https://traditiicreative.ro/

Manifestările au loc în cadrul ASTRA Multicultural, ediția a X-a (16-20 iulie 2025) – repertoriu de patrimoniu cultural, cel mai important eveniment dedicat minorităților etnice din România, cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2025, cu sprijinul CEC Bank. Parteneri: Asociația Centrul Memorial „dr. Gherghe Telea Bologa” Primăria Praid, Communitas Alapítvány, Fundația Casa Tradițiilor Ardelenești.

Acțiunile Muzeului ASTRA sunt posibile cu finanțarea Consiliului Județean Sibiu.

Contact: Teodor Frolu, tel: 0744-624229, e-mail: office@rowmania.ro

Vineri, 18 iulie 2025

14:00 – Conferință de presă – lansare Delta lui IVAN în Muzeul ASTRA (Cherhana)

Demonstrație de gastronomie deltaică / degustare

Inaugurarea traseelor tematice pe apă – În canotcă prin delta muzeului

14:00 – 19:00 Plimbări cu canotcile

16:00 – 20:00 Conferința Punctele Gastronomice Locale – Custozi de tradiție creativă (Muzeul ASTRA, Pavilionul Muzeal Multicultural, sala Auditorium, poarta 1, Pădurea Dumbrava nr. 16)

16:00 – 17:00 Introducere – Despre gastronomie ca expresie culturală

17:00 – 18:00 studii de caz și prezentarea PGL-urilor – custozi de tradiție creativă

18:00 – 19:00 Panel de Discuții cu experți și Concluzii

19:00 – Turul PGL-urilor din Sibiu / La Sâvulică, Arpașu de Sus, Țara Oltului, La Fermă, Șeica Mare, Valea Târnavelor, La Marius Mașca, Slimnic, Țara Secașelor (Târgul de țară) + Muzică și dansuri cu Ansamblul Doruri sibiene

20:00 – Cină (Pavilionul din Jina)

Moderatori: Ciprian Ștefan (Director general al Muzeului ASTRA și Președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România și Teodor Frolu (fondator al platformei România Tradițiilor Creative și vicepreședinte al AIPM 23)

Sâmbătă 19 iulie 2025 

10:00 – 17:00 / 22:00

Târgul PGL-urilor (Târgul de țară) – demonstrație gastronomică, târg cu vânzare și degustare

Târgul meșterilor. Ateliere interactive (Aleea Pivelor / Târgul de țară)

Ateliere cultural-educaționale

10:00 – 12:30 // 16:00 – 20:00 (zona Mahmudia – Cherhana) 

Plimbări cu canotcile pe traseele tematice în Delta lui Ivan în Muzeul ASTRA

Demonstrație de gătit gastronomie deltaică (PGL La Lucica, Mila 23)

Activități creative pentru copii:

• ⁠ ⁠atelier de construcție pagăi cu Dragoș Istrate
• ⁠ ⁠atelier de reciclare creativă din elemente naturale cu Laura Belmega

17:00 – 18:00 (Scenă)

Decernarea titlului „Custode de tradiții creative“ 2025

18:00 – 20:00 Battle de caval* (Scenă)

20:00 – 22:00 Concert special NEAMURI* cu: Floare de Maidan (România) și Vasil Ziu & The Soul of Myzeqe (Albania)

*(organizate de Subcarpați și Muzeul ASTRA)

Duminică, 20 iulie 2025 

10:00 – 18:00

Târgul PGL-urilor (Târgul de Țară) – demonstrație gastronomică, târg cu vânzare și degustare

Târgul meșterilor. Ateliere interactive (Aleea Pivelor / Târgul de țară)

Ateliere cultural-educaționale

10:00 – 14:00

Plimbări cu canotcile (zona Delta lui Ivan)

Accesul la eveniment se face pe baza biletului de intrare în Muzeul ASTRA.

11 iulie 2025

Sărbătorirea Zilei europene a victimelor schimbărilor climatice este un bun prilej de a ne întreba dacă ne mulțumim să fim victime climatice sau luăm atitudine.

Instituită în 2023, în urma inundațiilor devastatoare din Belgia și Germania din 2021, Ziua europeană a Victimelor crizei climatice comemorează, în fiecare an, pe 15 iulie, victimele crizei climatice. În același timp, oferă un cadru de reflecție privind impactul schimbărilor climei și măsurile de reziliență pe care suntem nevoiți să le imaginăm pentru a face față dezastrelor tot mai frecvente.

Pentru a marca această zi, Secretariatul Pactului Climatic European organizează în România marți, 15 iulie, ora 18:00, un webinar gratuit, deschis tuturor celor preocupați de aspectele climatice ce ne pun în pericol și de modalități de a ne dezvolta reziliența (la nivel individual și comunitar) pentru a nu deveni victime climatice.

Cei interesați pot participa prin înscriere la adresa: https://forms.gle/FnViJPVAUAwUvt8N9

Webinarul Cum construim reziliența la schimbările climatice? va lansa un dialog interdisciplinar, pentru a răspunde, cu mijloacele specifice științelor naturii, psihologiei și acțiunii comunitare, la următoarele întrebări:  ce înseamnă să fii “victimă a schimbărilor climatice”?; ce învățăm din știință, psihologie, natură și societate despre reziliență?; de ce grupurile vulnerabile sunt predispuse a deveni victime ale climei?; cum ne putem pregăti mai bine – individual și comunitar?

Panelul foarte divers va asigura o dezbatere cu argumente provenind din perspective foarte diferite. Acesta este format din:

• Bogdan Antonescu (climatolog, expert în fenomene meteo extreme);
• Irina Marinov (oceanograf, University of Pennsylvania, USA);
• Cristian Lavric (psihoterapeut);
• Emil Zorilă (naturalist, ambasador al Pactului climatic în România);
• Reese Andrei Stoica (elev, ambasador al Pactului climatic in România);
• Bogdan Gioară (politolog, președinte REPER21);
• Moderator: Ana-Maria Pălăduș, REPER21

În aceeași zi, va fi organizat, în format fizic, un atelier de evaluare a experienței „de linia întâi” a Școlii Gimnaziale nr. 4 din Turnu Măgurele, care a trecut, în 2021, prin o furtună puternică, ce a distrus complet acoperișul școlii. Echipa de management a școlii a înfruntat cu curaj această încercare și a reușit să antreneze întreaga comunitate educațională, astfel încât acoperișul a fost refăcut în timp record, fără a perturba calendarul anului școlar. Mai mult decât atât, materialele recuperate au fost transformate în foișoare de reziliență. Analizând energia și capacitatea de mobilizare a echipei școlii, sub conducerea dl. director Silimon Emanuel, se pot replica pașii pentru întocmirea unui plan de reziliență de succes la nivelul unei instituții școlare.

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală, dar consecințele lor sunt resimțite la nivel local, iar pentru anumite comunități pot fi dramatice. Planeta se încălzește, și este irelevant dacă este un fenomen natural sau unul generat de om. Însă efectele acestei încălziri afectează viețile tuturor, atât în Europa cât și în toată lume, și ele pot lua forma unor fenomene meteorologice extreme (cum ar fi intervale îndelungate de caniculă, secetă extremă, vijelii de intensitate mare, viituri violente, inundații neașteptate), eroziuni de coastă cauzată de creșterea nivelului mării, schimbări de cursuri de apă, deșertificări, dispariția unor culturi de plante care nu se pot adapta noilor condiții de mediu.

Toate acestea necesită o abordare holistică și coordonată, pentru că apelul la acțiune pentru minimizarea impactului schimbărilor climatice presupune adoptarea de activități care intră în două mari categorii: (1) cele de reducere a cauzelor și (2) de cele de gestionare a efectelor, de adaptare la noua realitate climatică. Din cea de a doua categorie fac parte a) înțelegerea problemelor și b) creșterea rezilienței, cu toate implicațiile la nivel individual, societal, de afectare a economiei globale și a vieții comunităților locale. Sfera domeniile afectate cuprinde de la comunicare publică pentru comportament responsabil și norme sociale de consum, până la industrie, energie, transport, agricultură, infrastructură, planificare pentru dezastre, securitatea apei și securitate alimentară, sănătate publică, educație pentru mediu, politici și guvernanță.

Pactul Climatic European oferă un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare:  ro@euclimatepact.eu.