Râul Dâmbovița devine un barometru viu al orașului: date în timp real despre apă, aer și biodiversitate

/in /by

București, noiembrie 2025

Un râu care până acum câțiva ani era privit ca o barieră urbană începe să își recapete rolul de resursă cheie pentru oraș. La Debarcaderul Operă, pe malul Dâmboviței, a fost instalat un Smart Deck (ponton inteligent) – o infrastructură unică în România, care colectează și transmite publicului date științifice despre calitatea apei, a aerului, biodiversitatea din zonă și nivelul de zgomot urban.

Infrastructura de colectare a datelor este o componentă a proiectului Dâmbovița Zero Plastic, inițiat de Asociațiile Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace. Proiectul face parte din programul de granturi Cu Apele Curate, administrat de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și finanțat de Lidl România.

Datele colectate prin senzorii instalați la Operă, disponibile online în timp real, dezvăluie cât de sănătos este mediul în care trăim. Ele arată cum apa răcorește capitala, cât de curat este aerul pe care îl respirăm, care este nivelul de poluare fonică și ce biodiversitate se dezvoltă în apă și pe maluri. Pontonul inteligent transformă râul într-un instrument de conștientizare și educație, dar și într-un sprijin real pentru activism civic și decizii publice mai bine fundamentate.

Proiectul Dâmbovița Zero Plastic se înscrie în programul-cadru Dâmbovița Apă Dulce (DAD) – un efort colectiv pentru transformarea râului într-un coridor verde-albastru esențial pentru răcorirea orașului, creșterea biodiversității și reconectarea bucureștenilor cu resursa naturală urbană. În această viziune pe termen lung, Dâmbovița nu mai este doar o infrastructură tehnică, ci un bun comun al orașului, un spațiu public vital pentru sănătate, reziliență climatică și creștere a calității vieții.

În cadrul programului Dâmbovița Apă Dulce (DAD), funcția climatică a râului nu este doar o parte din viziune, ci un obiectiv concret. DAD implementează soluții practice care transformă malurile și luciul de apă în instrumente de răcorire și reziliență urbană.

În ultimele luni, la Operă au fost instalate, pontonul inteligent care asigură monitorizare științifică prin senzori pentru calitatea apei, aerului și viață acvatică, o insulă plutitoare de biodiversitate și o barieră pentru colectarea deșeurilor – o infrastructură verde și modulară care arată cum soluțiile bazate pe natură și tehnologie pot lucra împreună.

Insula-plaur a fost realizată de Centrul de Cercetări Subacvatice, coordonat de cercetătorul Jenő Szabó. Pe fiecare metru pătrat al insulei se află 30 de plante din 20 de soiuri diferite, selectate în funcție de evoluția lor în timp. Sistemul este autosustenabil, inspirat din ecosistemul Deltei Dunării, și oferă habitat pentru păsări, pești și insecte, dar și un suport educativ pentru cetățeni. Este un exemplu concret de soluție non invazivă aplicată înverzirii corpurilor de apă.

Pe parcursul verii, bucureștenii au participat la ecologizări, plimbări cu ambarcațiuni lente, ateliere de ecologie și activări culturale pe malul râului. Momentul de vârf a fost Dâmbovița Delivery – ediția Operă (20–21 septembrie 2025), când Splaiul Unirii a devenit pietonal și peste 20.000 de vizitatori au descoperit noua infrastructură și au participat la ateliere de educație ecologică, prezentări de biodiversitate și dezbateri cu experți.

În paralel, datele colectate de senzori ne arată pentru prima dată, în timp real, cum respiră orașul prin râul care îl străbate. Timp de patru luni, echipe de experți din biologie, geologie, mediu și tehnologie au lucrat împreună cu inițiatorii proiectului pentru a analiza aceste informații. Primele interpretări arată că Dâmbovița rămâne un ecosistem viu, dar fragil, care poate deveni un factor-cheie pentru sănătatea și reziliența climatică a Bucureștiului. Accesul la aceste date publice ne invită să înțelegem mai bine rolul râului și să participăm activ la protejarea lui, iar autoritățile pot folosi informațiile pentru planificarea unor măsuri urbane strategice pe termen lung.

Rezultatele și interpretările au fost prezentate în cadrul evenimentului de lansare Smart Data, parte din proiectul Dâmbovița Zero Plastic, ce a avut loc joi, 13 noiembrie, între orele 10:00–12:00, online prin Zoom și a fost transmis live prin paginile de Facebook ale inițiatorilor proiectului. În cadrul lansării au fost prezentate date colectate până în prezent, analize din partea experților și proiecția unui film making-of despre pontonul inteligent și insula plutitoare instalate la Operă.

La conferință au participat inițiatorii programului Dâmbovița Apă Dulce, alături de cercetători, parteneri și experți implicați în susținerea soluțiilor verzi pentru viitorul râului și al orașului București. Au fost prezenți și reprezentanți ai mediului academic, ai organizațiilor civice și ai sectorului tehnologic, care contribuie activ la înțelegerea și reimaginarea ecosistemului Dâmboviței. Au lua cuvântul:

  • Constantin Cazacu, lector la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, Departamentul de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate
  • Cristian Teodoru, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar
  • Oana Neneciu, director executiv Ecopolis – coordonator Aerlive
  • Răzvan Mihai, IoT Expert / Cristian Petrache, Technology Strategic Projects Manager, Orange România – proiectul 5GLab
  • Marta Popescu, coordonator program „Cu Apele Curate” – Asociația Mai Mult Verde

Conferința a fost moderată de inițiatorii programului Dâmbovița Apă Dulce:

  • Tamina Lolev, co-fondator Nod Makerspace
  • Teodor Frolu, co-fondator Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23

Prin intermediul transmisiei online (link) publicul a urmărit evenimentul și a avut ocazia să descopere platforma Smart Data ce se poate găsi pe site-ul programului Dâmbovița Apă Dulce: https://dambovitaapadulce.ro/smartdata/. Aici pot fi urmărite în timp real datele despre apă, aer și biodiversitate și pot fi înțelese mai bine semnele prin care râul reflectă starea de sănătate a orașului.

–

Proiectul Dâmbovița Zero Plastic face parte din programul de granturi Cu Apele Curate, administrat de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și finanțat de Lidl România.  Programul reprezintă un apel la implicare în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor Dunării și afluenților săi, adresat membrilor comunităților și autorităților publice din localitățile vizate.

Programul de granturi face parte din inițiativa mai amplă Cu Apele Curate, implementată de Asociația MaiMultVerde și susținută de Lidl România și contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Această strategie urmărește renunțarea la folosirea plasticului de fiecare dată când acest lucru este posibil și sustenabil, crearea produselor care pot fi reciclate, închizind astfel circuitul acestora, colectarea, sortarea și reciclarea, dar și creșterea gradului de conștientizare a impactului pe care îl au deșeurile de plastic în natură. Toate măsurile implementate de Lidl România în ceea ce privește protejarea mediului și combaterea poluării cu plastic sunt disponibile în rapoartele de sustenabilitate publicate pe www.corporate.lidl.ro.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Germania și Europa. Lidl operează în prezent peste 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice și depozite în 31 de țări.

Lidl este un smart discounter care le oferă clienților produse cu cel mai bun raport calitate-preț. În spatele serviciilor și operațiunilor din magazine și centrele logistice stau simplitatea și orientarea către eficiență. Design-ul și structura proceselor standardizate sunt asigurate de către Lidl Stiftung, cu sediul central la Neckarsulm.

În toate domeniile sale de activitate, Lidl este o companie care acționează cu responsabilitate față de oameni, societate și mediu. Pentru Lidl, sustenabilitatea este metoda prin care își îndeplinește, zi de zi, promisiunea cu privire la calitate.

 

Mese de tranziție către viitorul hranei

/in /by

Timișoara, 10 octombrie 2025

Ieri, 9 octombrie, a avut loc la Timișoara „Mese de tranziție” – o dezbatere în doi pași pe tema viitorului hranei într-o lume și o climă în schimbare. Primul pas: dezbaterea „Viitorul hranei” cu participarea a doi ambasadori ai Pactului Climatic European, Emil Zorilă și Matei Lostun, alături de Cristina Bîcîilă (Ateliere fără Frontiere), urmată de o masă comunitară cu produse locale și de sezon, ce a marcat finalul rezidenței gastronomice „Gusturi în schimbare” desfășurată cu bloggerul culinar Dana Burlacu Visternicu.

Evenimentul face parte din programul „LA PAS/ Slowing Down, derulat de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, iar evenimentul “Mese de tranziție” a fost realizat în parteneriat cu REPER21, cu sprijinul Pactului Climatic European.

Dezbaterea a oferit un cadru de reflecție, explorând, prin metode de gândire prospectivă și dialog interdisciplinar, scenarii posibile legate de modul în care vom produce, consuma și gestiona resursele alimentare în următoarele decenii. Au participat peste 20 de cercetători, producători, consumatori, organizații ale societății civile și tineri, care au analizat implicațiile multiple ale schimbărilor climatice asupra hranei.

Masa comunitară a reunit peste 40 de invitați, care, alături de Dana Burlacu Visternicu, câștigătoarea rezidenței gastronomice „Gusturi în schimbare”, au trecut în revistă concluziile sale în urma rezidenței de o săptămână petrecută la Timișoara, în luna august, când s-a întâlnit cu bucătari talentați, antreprenori și producători locali din piața volantă, bloggeri culinari, oameni din mediul universitar și pasionați de antropologia hranei și gastronomia bănățeană.

Efectele schimbărilor climatice asupra modului în care ne hrănim reprezintă, deja, de câțiva ani, un subiect de mare actualitate de cercetare și educație culinară. În acest context, sustenabilitatea alimentară, precum și recuperarea, cunoașterea și aprecierea patrimoniului gastronomic constituie valoroase instrumente de promovare a principiilor alimentației sănătoase și fără risipă. Familiarizarea unei cât mai largi secțiuni a societății cu aceste preocupări vitale va facilita înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra alimentației noastre, a modului de a produce, de a găti, de a ne hrăni.

Dezbaterea Mese de tranziție face parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

  • să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
  • creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
  • nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu

Dâmbovița Delivery la Operă – festivalul care readuce râul în inima cartierului Cotroceni | 20–21 septembrie 2025 | Debarcader Opera Română, București | Intrare liberă

/in , , , /by
Read more

Din 4 septembrie, seria de film documentar „Portret gastronomic local” aduce România autentică și tradițiile culinare în fața publicului larg

/in , , /by
Read more

Comunicat: Ce și cum vom mânca în 2035?

/in /by

Tulcea, 1 septembrie 2025

Cina comunitară care și-a propus să găsească răspunsuri la întrebarea de mai sus a fost organizată de Pactul Climatic European, sâmbătă 30 august, la Tulcea, la Târgul Gastronomic al Punctelor Gastronomice Locale.

Trei dintre cei 35 de ambasadori ai Pactului în România (Ioana Petrescu, Laura Petrescu și Mihail Caradaica), împreună cu reprezentanți ai autorităților locale (Andaluzia Luca, viceprimarul municipiului Tulcea și Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, Sibiu), ai autorităților centrale (Mihai Drăgan, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), ai organismelor internaționale (Anca Roxana Constantin, Comisia Națională UNESCO și Oleg Moraru, Romanian American Foundation) și ai Organizației de Managament al Destinației Tulcea „Tu și Tulcea”, Alex Filip, au discutat despre reziliența climatică a hranei și obiceiurile alimentare în următorul deceniu în cadrul unei dezbateri dedicate stakeholderilor și presei.

Gândită ca un eveniment relaxat, care îmbie la vorbă, cina comunitară de la Târgul PGL-urilor a încercat să identifice grijile (reale și imaginare) ale producătorilor de alimente, nevoile de reglementare a domeniului, precum și gradul de înțelegere a publicului cu privire la „alimentația sănătoasă”.

Cei prezenți, printre care s-au numărat atât producători cât și cercetători în domeniul hranei și al obiceiurilor alimentare, au afirmat că, pe lângă impactul masiv al schimbărilor climatice asupra hranei, o altă provocare reală este „decuplarea” populației (mai ales a celei urbane) de aspectele concrete ale producerii hranei. Această necunoaștere a felului în care se prepară alimentele (deopotrivă cele neprocesate și cele procesate) necesită construirea unui nou pachet de competențe în rândul populației; cum ar fi deprinderea de a citi și, mai ales, de a înțelege etichetele și formarea obiceiului de a investiga sursa hranei.

A fost evocată implicarea, din ce în ce mai accentuată, a IA (Inteligenței Artificiale) în cartarea nevoilor cetățenilor și în influențarea – voluntară sau involuntară – a alegerilor pe care aceștia le fac. În acest context, a fost analizat rolul educației, la tineri și adulți, formale și informale, privind cultivarea de obiceiuri responsabile. Astfel, au fost menționate inițiativele UNESCO, sau cele din școli.

De asemenea, participanții au afirmat că relația directă a cumpărătorului cu producătorul (de exemplu, în târgurile gastronomice) are un efect semnificativ în „reconectarea” cumpărătorilor cu sursa hranei, cu efecte benefice.

Diversitatea foarte mare a participanților a dus la exprimarea de opinii foarte variate și le-a oferit acestora prilejul de a înțelege puncte de vedere care nu le erau familiare la începutul discuției. Concluzia dezbaterii a fost că astfel de schimburi de idei sunt necesare în vederea atingerii obiectivului unei tranziții durabile în alimentație.

Dezbaterea organizată la cina comunitară „Ce și cum mâncăm în 2035” face parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

  • să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
  • creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
  • nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu