28 noiembrie 2025

Până în luna iunie 2026, România urmează să prezinte Comisiei Europene planul său național de refacere a naturii, conform Regulamentului european privind refacerea naturii – prima lege cuprinzătoare de acest tip la nivel continental.

În acest context, a avut loc ieri, la București, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene, un dialog civic despre reziliența apei, știut fiind că refacerea zonelor umede este esențială pentru păstrarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și reducerea impactului dezastrelor naturale.

Conferința a reunit specialiști cu experiență în Țările de Jos, Slovacia, Statele Unite, Ungaria și România în soluții de guvernanță a resurselor de apă, reprezentanți ai autorităților publice (Comisia Europeană – Direcția Generală de Mediu și Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Autoritatea Națională Apele Române), presă de specialitate, activiști de mediu, experți independenți în domeniul hidrologic, reprezentanți ai mediului politic, ambasadori ai Pactului climatic european, precum și cetățeni interesați de subiect.

A fost trecut în revistă peisajul legislativ la nivel european și etapele ce trebuie parcurse de fiecare stat membru în atingerea dezideratului comun de a avea o Europă rezilientă în privința apei, cu ecosisteme rurale și urbane sănătoase, cu comunități care reușesc să aplice măsuri naturale de retenție a apei și cu râuri conectate și cu debit liber. Au fost prezentate modele de bună practică, din zona transfrontalieră România – Ungaria, în bazinele Crișului Repede și al Crișului Negru și din satul Daia, jud Harghita – un extraordinar exemplu de colaborare comunitară în identificarea și aplicarea de soluții bazate pe natură. După prezentarea proiectelor de succes, discuțiile s-au axat pe urgența climatică în domeniul managementului apei, în condițiile în care ne confruntăm din ce în ce mai des cu râuri care seacă complet vara sau se revarsă dramatic la ploi abundente, deșertificări sau vulnerabilizarea orașelor la inundații.

„Există acțiuni simple care pot fi întreprinse pentru a controla nivelul apelor și a păstra apa acolo unde ea e necesară. Sunt „soluțiile bazate pe natură” – așa cum sunt denumite de specialiști, al căror avantaj esențial este că sunt la îndemâna oricărei localități, oricât de mici, însă e nevoie de pricepere și expertiză în proiectarea lor corectă. Și mai e nevoie de ceva; de încrederea comunității în experți și autorități, iar aceasta se poate câștiga doar prin comunicare onestă și constantă”, a spus Szilvia Bencze, ambasador al Pactului climatic european și inițiatorul conferinței.

„Sunt convins că trebuie să ne străduim mai mult pentru a populariza inițiativele de management inteligent al apei la nivel local, pentru că ele sunt numeroase, însă nu suficient cunoscute. Astfel de proiecte, cum este cel de la Daia, pot deveni exemple care să fie preluate și de alte comunități”, a punctat Dan Rădulescu, expert în controlul calității resurselor de apă, specialist cu experiență la Agenția de Protecție a Mediului din California, SUA.

„Avem nevoie de o nouă “cultură a apei”, promotoare a cooperării, științei, implicării civice, și să ne reevaluăm această ideologie „amenajistă”, o furie a intervențiilor excesive, care domină epoca actuală. Până când vom continua să alungăm apa ca pe un „dușman” ce trebuie evacuat cât mai repede, prin canale betonate cât mai rectilinii, în loc să căutăm să ne aliem cu apa, permițându-i să ne ajute, în timp ce curge sănătos, lin, meandrat?” a întrebat Bogdan Gioară, președintele asociației REPER21.

„Am impresia că mulți dintre copiii din mediul urban aproape că nici nu realizează de unde vine apa; ei o văd doar la robinet, în sticluțele de plastic și eventual la mare. Această pierdere a contactului direct cu natura ar merita să fie suplinită, cumva, prin educație. Eu nu știu exact cum am putea să ridicăm nivelul de conștientizare al tinerilor, dar simt că aici este mult de lucru, și de aceea mă străduiesc să contribui și eu, alături de ceilalți ambasadori ai Pactului” a afirmat Matei Lostun, licean în clasa a XI-a, cel mai tânăr ambasador al Pactului climatic european.

Câteva dintre concluziile conferinței privind acțiuni pe care le putem aplica la nivelul cetățenilor și al organizațiilor de la „firul ierbii” menționează mai mult efort pentru educare și conștientizare, proiectarea de construcții care să includă sisteme de refolosire a apei, inițiative civice de economisire a apei și, nu în ultimul rând, activarea rețelelor de cunoaștere și colaborare în domeniul apei.

La eveniment au participat: Mara Roman (Șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România), Anders Iversen (expert DG Agri), Benjamin VAN DOORSLAER (expert DG Mediu), Michal Kravčík (Slovacia, expert în soluții bazate pe natură pentru refacerea rețelelor hidrologice), Csaba Vaszkó (Ungaria, expert în proiecte transfrontaliere pentru guvernanța resurselor de apă), ambasadori ai Pactului climatic european: Szilvia Bencze, Matei Lostun, Anca Bălășoiu, Ana Maria Todoran, precum și reprezentanți ai Asociației Ateliere Fără Frontiere (partener al Pactului climatic european) și ai WWF România.

Conferința a făcut parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Imaginile care însoțesc acest comunicat prezintă exemple simple de soluții bazate pe natură: bariere naturale pentru retenția apei în satul Daia, comuna, Ulieș jud Harghita.

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu

București, noiembrie 2025

Un râu care până acum câțiva ani era privit ca o barieră urbană începe să își recapete rolul de resursă cheie pentru oraș. La Debarcaderul Operă, pe malul Dâmboviței, a fost instalat un Smart Deck (ponton inteligent) – o infrastructură unică în România, care colectează și transmite publicului date științifice despre calitatea apei, a aerului, biodiversitatea din zonă și nivelul de zgomot urban.

Infrastructura de colectare a datelor este o componentă a proiectului Dâmbovița Zero Plastic, inițiat de Asociațiile Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace. Proiectul face parte din programul de granturi Cu Apele Curate, administrat de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și finanțat de Lidl România.

Datele colectate prin senzorii instalați la Operă, disponibile online în timp real, dezvăluie cât de sănătos este mediul în care trăim. Ele arată cum apa răcorește capitala, cât de curat este aerul pe care îl respirăm, care este nivelul de poluare fonică și ce biodiversitate se dezvoltă în apă și pe maluri. Pontonul inteligent transformă râul într-un instrument de conștientizare și educație, dar și într-un sprijin real pentru activism civic și decizii publice mai bine fundamentate.

Proiectul Dâmbovița Zero Plastic se înscrie în programul-cadru Dâmbovița Apă Dulce (DAD) – un efort colectiv pentru transformarea râului într-un coridor verde-albastru esențial pentru răcorirea orașului, creșterea biodiversității și reconectarea bucureștenilor cu resursa naturală urbană. În această viziune pe termen lung, Dâmbovița nu mai este doar o infrastructură tehnică, ci un bun comun al orașului, un spațiu public vital pentru sănătate, reziliență climatică și creștere a calității vieții.

În cadrul programului Dâmbovița Apă Dulce (DAD), funcția climatică a râului nu este doar o parte din viziune, ci un obiectiv concret. DAD implementează soluții practice care transformă malurile și luciul de apă în instrumente de răcorire și reziliență urbană.

În ultimele luni, la Operă au fost instalate, pontonul inteligent care asigură monitorizare științifică prin senzori pentru calitatea apei, aerului și viață acvatică, o insulă plutitoare de biodiversitate și o barieră pentru colectarea deșeurilor – o infrastructură verde și modulară care arată cum soluțiile bazate pe natură și tehnologie pot lucra împreună.

Insula-plaur a fost realizată de Centrul de Cercetări Subacvatice, coordonat de cercetătorul Jenő Szabó. Pe fiecare metru pătrat al insulei se află 30 de plante din 20 de soiuri diferite, selectate în funcție de evoluția lor în timp. Sistemul este autosustenabil, inspirat din ecosistemul Deltei Dunării, și oferă habitat pentru păsări, pești și insecte, dar și un suport educativ pentru cetățeni. Este un exemplu concret de soluție non invazivă aplicată înverzirii corpurilor de apă.

Pe parcursul verii, bucureștenii au participat la ecologizări, plimbări cu ambarcațiuni lente, ateliere de ecologie și activări culturale pe malul râului. Momentul de vârf a fost Dâmbovița Delivery – ediția Operă (20–21 septembrie 2025), când Splaiul Unirii a devenit pietonal și peste 20.000 de vizitatori au descoperit noua infrastructură și au participat la ateliere de educație ecologică, prezentări de biodiversitate și dezbateri cu experți.

În paralel, datele colectate de senzori ne arată pentru prima dată, în timp real, cum respiră orașul prin râul care îl străbate. Timp de patru luni, echipe de experți din biologie, geologie, mediu și tehnologie au lucrat împreună cu inițiatorii proiectului pentru a analiza aceste informații. Primele interpretări arată că Dâmbovița rămâne un ecosistem viu, dar fragil, care poate deveni un factor-cheie pentru sănătatea și reziliența climatică a Bucureștiului. Accesul la aceste date publice ne invită să înțelegem mai bine rolul râului și să participăm activ la protejarea lui, iar autoritățile pot folosi informațiile pentru planificarea unor măsuri urbane strategice pe termen lung.

Rezultatele și interpretările au fost prezentate în cadrul evenimentului de lansare Smart Data, parte din proiectul Dâmbovița Zero Plastic, ce a avut loc joi, 13 noiembrie, între orele 10:00–12:00, online prin Zoom și a fost transmis live prin paginile de Facebook ale inițiatorilor proiectului. În cadrul lansării au fost prezentate date colectate până în prezent, analize din partea experților și proiecția unui film making-of despre pontonul inteligent și insula plutitoare instalate la Operă.

La conferință au participat inițiatorii programului Dâmbovița Apă Dulce, alături de cercetători, parteneri și experți implicați în susținerea soluțiilor verzi pentru viitorul râului și al orașului București. Au fost prezenți și reprezentanți ai mediului academic, ai organizațiilor civice și ai sectorului tehnologic, care contribuie activ la înțelegerea și reimaginarea ecosistemului Dâmboviței. Au lua cuvântul:

• Constantin Cazacu, lector la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, Departamentul de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate
• Cristian Teodoru, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar
• Oana Neneciu, director executiv Ecopolis – coordonator Aerlive
• Răzvan Mihai, IoT Expert / Cristian Petrache, Technology Strategic Projects Manager, Orange România – proiectul 5GLab
• Marta Popescu, coordonator program „Cu Apele Curate” – Asociația Mai Mult Verde

Conferința a fost moderată de inițiatorii programului Dâmbovița Apă Dulce:

• Tamina Lolev, co-fondator Nod Makerspace
• Teodor Frolu, co-fondator Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23

Prin intermediul transmisiei online (link) publicul a urmărit evenimentul și a avut ocazia să descopere platforma Smart Data ce se poate găsi pe site-ul programului Dâmbovița Apă Dulce: https://dambovitaapadulce.ro/smartdata/. Aici pot fi urmărite în timp real datele despre apă, aer și biodiversitate și pot fi înțelese mai bine semnele prin care râul reflectă starea de sănătate a orașului.

–

Proiectul Dâmbovița Zero Plastic face parte din programul de granturi Cu Apele Curate, administrat de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și finanțat de Lidl România.  Programul reprezintă un apel la implicare în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor Dunării și afluenților săi, adresat membrilor comunităților și autorităților publice din localitățile vizate.

Programul de granturi face parte din inițiativa mai amplă Cu Apele Curate, implementată de Asociația MaiMultVerde și susținută de Lidl România și contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Această strategie urmărește renunțarea la folosirea plasticului de fiecare dată când acest lucru este posibil și sustenabil, crearea produselor care pot fi reciclate, închizind astfel circuitul acestora, colectarea, sortarea și reciclarea, dar și creșterea gradului de conștientizare a impactului pe care îl au deșeurile de plastic în natură. Toate măsurile implementate de Lidl România în ceea ce privește protejarea mediului și combaterea poluării cu plastic sunt disponibile în rapoartele de sustenabilitate publicate pe www.corporate.lidl.ro.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Germania și Europa. Lidl operează în prezent peste 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice și depozite în 31 de țări.

Lidl este un smart discounter care le oferă clienților produse cu cel mai bun raport calitate-preț. În spatele serviciilor și operațiunilor din magazine și centrele logistice stau simplitatea și orientarea către eficiență. Design-ul și structura proceselor standardizate sunt asigurate de către Lidl Stiftung, cu sediul central la Neckarsulm.

În toate domeniile sale de activitate, Lidl este o companie care acționează cu responsabilitate față de oameni, societate și mediu. Pentru Lidl, sustenabilitatea este metoda prin care își îndeplinește, zi de zi, promisiunea cu privire la calitate.