Tulcea, 1 septembrie 2025

Cina comunitară care și-a propus să găsească răspunsuri la întrebarea de mai sus a fost organizată de Pactul Climatic European, sâmbătă 30 august, la Tulcea, la Târgul Gastronomic al Punctelor Gastronomice Locale.

Trei dintre cei 35 de ambasadori ai Pactului în România (Ioana Petrescu, Laura Petrescu și Mihail Caradaica), împreună cu reprezentanți ai autorităților locale (Andaluzia Luca, viceprimarul municipiului Tulcea și Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, Sibiu), ai autorităților centrale (Mihai Drăgan, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), ai organismelor internaționale (Anca Roxana Constantin, Comisia Națională UNESCO și Oleg Moraru, Romanian American Foundation) și ai Organizației de Managament al Destinației Tulcea „Tu și Tulcea”, Alex Filip, au discutat despre reziliența climatică a hranei și obiceiurile alimentare în următorul deceniu în cadrul unei dezbateri dedicate stakeholderilor și presei.

Gândită ca un eveniment relaxat, care îmbie la vorbă, cina comunitară de la Târgul PGL-urilor a încercat să identifice grijile (reale și imaginare) ale producătorilor de alimente, nevoile de reglementare a domeniului, precum și gradul de înțelegere a publicului cu privire la „alimentația sănătoasă”.

Cei prezenți, printre care s-au numărat atât producători cât și cercetători în domeniul hranei și al obiceiurilor alimentare, au afirmat că, pe lângă impactul masiv al schimbărilor climatice asupra hranei, o altă provocare reală este „decuplarea” populației (mai ales a celei urbane) de aspectele concrete ale producerii hranei. Această necunoaștere a felului în care se prepară alimentele (deopotrivă cele neprocesate și cele procesate) necesită construirea unui nou pachet de competențe în rândul populației; cum ar fi deprinderea de a citi și, mai ales, de a înțelege etichetele și formarea obiceiului de a investiga sursa hranei.

A fost evocată implicarea, din ce în ce mai accentuată, a IA (Inteligenței Artificiale) în cartarea nevoilor cetățenilor și în influențarea – voluntară sau involuntară – a alegerilor pe care aceștia le fac. În acest context, a fost analizat rolul educației, la tineri și adulți, formale și informale, privind cultivarea de obiceiuri responsabile. Astfel, au fost menționate inițiativele UNESCO, sau cele din școli.

De asemenea, participanții au afirmat că relația directă a cumpărătorului cu producătorul (de exemplu, în târgurile gastronomice) are un efect semnificativ în „reconectarea” cumpărătorilor cu sursa hranei, cu efecte benefice.

Diversitatea foarte mare a participanților a dus la exprimarea de opinii foarte variate și le-a oferit acestora prilejul de a înțelege puncte de vedere care nu le erau familiare la începutul discuției. Concluzia dezbaterii a fost că astfel de schimburi de idei sunt necesare în vederea atingerii obiectivului unei tranziții durabile în alimentație.

Dezbaterea organizată la cina comunitară „Ce și cum mâncăm în 2035” face parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu