Întrebări incomode la Ziua europeană a victimelor crizei climatice

 

“De ce nu vorbim ZILNIC despre schimbările climatice, așa cum vorbim despre războaiele din jurul nostru sau despre criza politică? Schimbările climatice au un potențial mai devastator decât aceste evenimente efemere, pentru ca ele se desfășoară de mulți ani, iar efectele sunt cumulative, ba chiar accelerate” întrebare formulată de unul dintre tinerii ambasadori ai Pactului Climatic European, Reese Stoica, la marcarea Zilei europene a victimelor crizei climatice.

Miercuri, 15 iulie, ambasadori și parteneri din România ai Pactului Climatic European au organizat o pleiadă de evenimente menite a atrage atenția asupra victimelor crizei climatice și, mai ales, a îi îndemna pe cetățeni să afle cum se pot feri de efectele schimbărilor climatice, pentru a nu deveni ei înșiși victime.

Acțiunile au fost adresate în special tinerilor și copiilor, care sunt cei mai vulnerabili la efectele schimbărilor climatice, dar și cei mai receptivi la schimbare de comportamente. De asemenea, participanții la dezbateri au exprimat mesaje clare către autorități, cerându-le să fie mai active în explicarea fenomenelor, să colaboreze mai strâns cu mediul academic, cu cel științific și cu organizațiile societății civile din domeniu în formarea de deprinderi care să îi protejeze pe cetățeni de impactul nefast al schimbărilor climatice.

Pornind de la recenta modificare a calendarului examenelor de bacalaureat (când  o probă a fost reprogramată din cauza codului roșu de caniculă din 30 iunie), primele două evenimente ale zilei au provocat tinerii să argumenteze dacă generația lor își merită apelativul de „Generația Caniculă” și să își imagineze posibile modalități de abordare a acestei noi paradigme – cu sprijinul SNSPA, prin programul Serile Climei și Masteratul în Studii de mediu și Dezvoltare Durabilă.

La dezbaterea organizată în cursul serii s-a discutat de ce valurile de căldură excesivă au un impact mai mare asupra copiilor și tinerilor, cum se documentează acest lucru, rolul diferiților actori sociali în gestiunea urgenței climatice (cum ar fi rețeaua bibliotecilor publice), precum și modalități de promovare a soluțiilor de reziliență comunitară. La discuții au participat, pe lângă ambasadorii Pactului Climatic European, studenți, tineri și ONG-uri de mediu și de tineret (Infoclima, FNT, GEYC și Viitorul pentru TINEri), UNICEF România, reprezentanți ai bibliotecilor din țară, autorități publice (Agenția Națională Erasmus+ ANPCDEFP), reprezentanți ai unor comunități afectate în mod special de schimbările climatice: Călărași, Valea Jiului.

În urma acestor acțiuni, tinerii s-au organizat singuri pentru a elabora un Manifest „Vocea tinerilor despre caniculă” și o serie de scurte video de conțin sfaturi practice, de la tineri către tineri, oferind strategii – individuale și de grup – de gestionare a efectelor fenomenelor extreme (valuri de căldură extremă, inundații sau secete prelungite, furtuni violente iscate din senin sau incendii de vegetație). Această serie de video va face obiectul unei viitoare campanii de informare și educare, realizată de tineri și adresată colegilor lor de generație.

Ambasadori ai Pactului Climatic European participanți la manifestări: Adina Croitoru, Reese Andrei Stoica, Elena – Alexandra Miron, Laura Soroceanu, Ana Maria Todoran, Mihail Caradaica.

Ziua europeană a victimelor crizei climatice se comemorează începând din 2023 în fiecare an la 15 iulie, marcând data de 15 iulie 2021, când inundațiile catastrofale din Europa au dus la pierderi de vieți omenești și distrugeri masive. Acțiunile organizate în această zi pe tot continentul urmăresc să crească nivelul de înțelegere al populației, să încurajeze oamenii să fie atenți la aceste fenomene și să caute soluții de a se proteja. O astfel de zi trebuie văzută nu doar ca un prilej de comemorare a unor tragedii ce ar fi putut fi evitate, ci și ca un prilej de a sesiza riscurile asociate cu schimbările climatice și a imagina cele mai fezabile măsuri de reziliență.

Evenimentele au fost organizate sub egida Pactului Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

 

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu