Eco destinații în Delta Dunării
Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, cu sprijinul Romanian-American Foundation, a demarat in luna martie 2021 proiectul Eco destinații în Delta Dunării, dedicat transformării Deltei Dunării într-o destinație de ecoturism.
Proiectul urmărește câteva obiective strategice: conservarea patrimoniului natural, consolidarea comunităților locale în rolul lor de protectori ai Deltei și dezvoltarea unei economii locale durabile și incluzive.
În plus, vizează și schimbarea paradigmei turismului de la turism rapid și supraturism la turism lent/durabil. Călătoria în tihnă este o mentalitate. Călătoria lentă nu este benefică doar pentru turist, ci și pentru destinație, protejând comunitățile locale și mediul înconjurător, susținând afacerile locale.
Aceste obiective vor fi atinse prin crearea a 8 rute de turism lent și comunicare susținută cu privire la cele 8 zone ale Deltei Dunării cu tot ceea ce au de oferit turiștilor.
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la avantajele turismului lent – care înseamnă nu doar o înțelegere mai profundă a împrejurimilor, comunităților și culturii locale, ci permite vizitatorilor să formeze o conexiune mai puternică cu locurile vizitate și cu localnicii (prin întâlniri, discuții, ascultând poveștile oamenilor, participând în diverse activități cum ar fi corul, pescuitul etc, deprinzând noi abilități (cum să gătești peștele, de ex.).
Alte proiecte finanțate de Romanian-American Foundation
Centrul de Ecoturism Rowmania Crișan (CER) – un proiect pilot de antreprenoriat social al Asociației de Ecoturism Romania (AER) și al Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, finanțat de Romanian-American Foundation (RAF), Fundația pentru Parteneriat (prin Programul de Granturi Mici-Fondul Global de Mediu (SGP-GEF)), Aqua Carpatica şi MOL România.
Centrul de Ecoturism Rowmania Crișan aduce în atenția publicului conceptul de turism lent, responsabil și ecologic și promovează destinațiile de ecoturism din Delta Dunării.
Cu aceeași ocazie a fost lansat și primul traseu tematic însoțit de audioghid din Romania, dezvoltat pentru a diversifica oferta de activități din zona Crişan. Traseul era realizat pe apă (Centrul Rowmania / Canalul Crișan – lacul Capcicova, lacul Zapadna, lacul Iacob – canalul Crișan) şi se putea parcurge prin închirierea de canotci de la Centrul de Ecoturism Rowmania Crişan. Vizitatorilor li se punea la dispoziție un audioghid cu sunetele celor mai întâlnite păsări din zonă şi o broșura cu informații suplimentare despre comunitatea locală şi păsările deltei.
Cânepa din România
Prezent
Acum mai mult ca oricând, există o efervescență în viața publică privind aspectele de dezvoltare durabilă, accentuate de efectele dramatice ale schimbărilor climatice și curente de dezbateri și căutare de soluții în acest domeniu. Contextul actual, generat de răspândirea virusului care provoacă COVID19, a dus la o limitare a interacțiunii sociale dintre oameni, ceea ce îi face să resimtă și mai acut necesitatea (re)stabilirii unei conexiuni cu natura. Acest lucru îi face mai receptivi la a accepta informații referitoare la modul în care putem lucra împreună pentru a ne bucura atât noi, cât și generațiile viitoare, de un mediu sănătos.
Istoria cultivării cânepii în Romania
România are o istorie bogată în ce ceea ce privește cultivarea, procesarea și comerțul cânepii, care reprezintă o parte a patrimoniului culturii tradiționale țărănești. Majoritatea familiilor aveau în trecut o suprafață de teren cultivată cu cânepă și realizau țesături cu specific în funcție de zona etnografică, țesături care au ajuns la nivelul unor opere de artă vestimentară. Există dovezi istorice că pe teritoriul României cânepa a fost cultivată de peste 2000 de ani pentru fibre, încă de pe vreme tracilor și a dacilor, iar în perioada medievală era imposibil de imaginat o gospodărie țărănească sau moșie boierească fără o plantație de cânepă.
Pe atunci, nu grâul era numărul unu, ci cânepa, pentru că toată familia trăia din cânepă. Era foarte căutată pentru echipamente militare, deci întotdeauna exista cerere pentru acest produs. Înainte de 1989 România era cel mai mare exportator de fibră de cânepă din Europa și al patrulea exportator la nivel global, cu peste 50000 hectare cultivate anual. Dacă până la începutul anilor ‘90 industria cânepii românești era recunoscută la nivel internațional, ea a dispărut aproape integral după ‘95 datorită unor decizii la nivel administrativ, prin care cânepa a fost încadrată în categoria plantelor narcotice.
Astfel că fermierii au nevoie de numeroase aprobări ca să cultive cânepa textilă folosită la fabricarea hainelor. Acestea au dus la blocarea cultivării cânepii și au generat, în lanț, decimarea unei industrii. La nivel mondial există 25.000 de produse obținute din cânepă, sau în care cânepa reprezintă una din componente.
În afară de prelucrarea textilă (principala preocupare a proiectului nostru), cânepa oferă materie primă pentru industria alimentară, cea de cosmetice, farmaceutică, industria hârtiei, cea de construcții (cărămizi din cânepă) și de automobile („puzderia” de cânepă intră în materialele compozite din care se construiesc diferite componente auto, cum ar fi bordul autovehiculelor). Este un material cu proprietăți calorice excepționale: un kilogram de tulpini de cânepă poate produce o putere calorică echivalentă cu un litru de motorină.
O altă modalitate de a compara potențialul său caloric derivă din informația că un hectar de cânepă produce în circa 120-130 de zile, o cantitate de “lemn” (combustibil) egală cu creșterea anuală a unui hectar de pădure de molid. Cânepa este crucială în agricultura ecologică, pentru că ea poate intra în rotație în asolamente pentru a elimina buruienile din cultură fără folosirea ierbicidelor. Doar cânepa și lucerna au această proprietate, de a nu lăsa nicio buruiană să se dezvolte. Folosită ca „pânză între culturi” (o fâșie de cânepă cultivată între alte culturi) face să nu treacă dăunătorii de la o cultură la alta.
Este, de asemenea, ideală în zootehnie: este călduroasă se pot realiza paturi durabile de paie pentru animale, pentru că acestea nu o mănâncă. În prezent, se încearcă relansarea acestei culturi în România, mai ales pentru producerea de semințe ce sunt utilizate pentru extragerea uleiului, pentru obținerea unor pudre proteice, produse cosmetice, semințe decorticate etc. Într-un raport al GAIN (Global Agriculture Information Network), publicat în februarie 2020, se arată că România a recăpătat o parte din terenul pierdut în anii ’90 și se află în top 5 la nivel european în ceea ce privește producția de cânepă.
Deși piața locală este încă subdezvoltată, la nivel internațional cererea de produse este în continuă creștere. Cu toate acestea, industria textilă este încă prea puțin interesată de fibră, lucru care explică de ce a dispărut complet din România o etapă importantă din prelucrarea cânepii: procesul de topire al fibrelor.
Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 dorește ca prin intermediul acestui proiect să readucă în atenția publicului ideea de refacere a lanțului valoric al produselor din cânepă în România, iar cel mai rapid mod de a genera schimbări este cel în care se apelează la emoțiile și nevoia de frumos a oamenilor. De aceea proiectul propune o abordare culturală, de realizare a unei expoziții multidisciplinare, completate de o campanie de conștientizare, care scoate în evidență beneficiile cultivării cânepii, în general, și ale folosirii fibrelor de cânepă în industria textilelor, în special. Printre principalele beneficii ale fibrelor de cânepă, amintim (sursa: www.deionescu.ro):
- Cânepa nu necesită pesticide, insecticide sau fungicide pentru a da rod, producând astfel o fibră 100% naturală, reciclabilă și biodegradabilă ce reprezintă o alegere sustenabilă pentru viitorul planetei. Mai mult, are proprietăți regenerative pentru sol.
- Fibra de cânepă rezultată este mai puternică decât bumbacul, mai călduroasă decât inul, mai ecologică decât bambusul și un mai bun absorbant decât nailonul.
- Fiind cea mai durabilă și – excepție făcând doar ”mătasea-păianjenului” – cea mai puternică dintre toate fibrele naturale, țesătura de cânepă trece testul timpului păstrându-și forma de-a lungul anilor.
- Țesătura de cânepă are o lungă durabilitate, căci după fiecare spălare devine mai moale, mai proaspătă și mai plăcută.
- Țesătura de cânepă oferă o admirabilă respirabilitate, având – datorită naturii ei poroase – capacitatea distinctă de a termoregla natural trupul, prilejuind astfel o senzație răcoritoare vara și călduroasă pe timpul iernii.În implementarea proiectului, suntem inspirați de beneficiile generate de micul „lanț de producție” existent în gospodăriile tradiționale românești, în care planta de cânepă era folosită în totalitate, de la semințe până la fibră, fără a se risipi nimic. Acesta este modelul de gândire pe care dorim să îl promovăm pentru dezvoltarea de modele de antreprenoriat sustenabil pentru prelucrarea cânepii în România: lanțul valoric al produselor de cânepă devine un ecosistem de stakeholderi ale căror interese sunt armonizate cu nevoia de sustenabilitate pe durata întregului proces (de la plantarea semințelor și până la produs final).
Materialul face parte din pachetul de documentare al expoziției oferită de Unicredit Bank și realizată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în parteneriat cu DC Communication, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Textilelor din Băița, Institutul Francez, The Institute, fiind înscrisă pe lista de expoziții satelit participante la Romanian Design Week sub tema Together. Evenimentul este parte Design Go, circuitul oficial Romanian Design Week 2021 (3-14 iunie). Expoziția face parte din proiectul cultural „[În]toarcem tradiția spre viitor” co-finanțat de AFCN. Proiect realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte. Parteneri media: Radio Guerrilla, Gala Societății Civile, Modernism.ro, Zeppelin Magazine.