Eco-monografii; de și pentru copii

Mic glosar de acronime și termeni specifici utilizați în acest ghid:

• Monografie: o lucrare științifică complexă, care descrie un obiect (un fenomen, o localitate) cât mai obiectiv și din cât mai multe puncte de vedere, utilizând abordări multidisciplinare și metodologii variate.
• Eco-monografie subiectivă: în contextul acestui proiect, eco-monografia realizată de elevi pune accent în special pe aspectele de mediu și, datorită lipsei acurateței aplicării metodelor științifice, este considerată ca fiind subiectivă și incompletă.
• AIE = activitate de învățare-explorare. Colecția de AIE este inclusă în capitolul final
• EXA = date EXACTE referitoare la localitate, pentru care există surse publice, cunoscute
• DOCU = Date OBIECTIVE care se referă la aspecte generale, necesare pentru înțelegerea contextului în care se află localitatea. Profesorii și elevii caută surse obiective pentru a se documenta în vederea găsirii acestor date
• LOCO = Aprecieri proprii privind LOCALITATEA, mediul înconjurător. Măsurători / observații făcute de elevi – documentate cu fotografii sau documente
• SUBI = date SUBIECTIVE privind elevul și relația lui cu localitatea / natura

Obiective și beneficii ale elaborării unei eco-monografii subiective de către elevi

O monografie este un studiu științific asupra unui subiect. Lucrarea trebuie să fie completă, din toate punctele de vedere, care sunt tratate în detaliu, utilizând un aparat științific adaptat diferitelor discipline (statistică, istorie, geografie, sociologie, biologie etc.).

În sensul proiectului nostru, o eco-monografie este descrierea localității, cu accent pe elementele eco (natură și protejarea ei, impactul antropic, cele mai importante caracteristici naturale ale localității, caracteristici ale localității asociate cu cele 16 probleme de mediu).

Monografia copiilor este subiectivă pentru că include și perspectiva personală a autorilor.

Ecomonografia nu este o lucrare științifică, lipsindu-i două trăsături esențiale ale unei monografii: obiectivă și completă. În schimb, ea este sinceră, intuitivă, obținută prin observație și culegere directă de date, o lucrare colectivă, având, totodată, un caracter creativ, bazându-se pe materiale proprii ale cercetătorilor-elevi.

După redactare, prin disponibilizarea online, ecomonografia poate îndeplini următoarele funcțiuni:

• Resursă educațională deschisă (o structură de învățare-explorare care poate fi personalizată și replicată în orice școală)
• poate deveni o modalitate prin care pentru comunitatea locală, școala sau Primăria își fac cunoscută localitatea, prin promovarea creativității copiilor

Elaborarea ecomonografiei va genera un efect pozitiv în comunitate prin faptul că elevii își vor investiga localitatea și împrejurimile (din punct de vedere al mediului) în procesul de derulare a unui proiect școlar realizat în echipă.

Realizând ei înșiși un material complex, care definește locul de unde provin, copiii se vor lega afectiv de tema proiectului, ceea ce va duce la asimilarea mai eficientă a conținutului.

Prin conștientizarea care se produce, copiii vor fi încurajați să adopte un comportament responsabil față de comunitatea din care fac parte și de natura care îi înconjoară. Mai mult, copiii vor fi un factor de contaminare pozitivă în propriile familii, pentru că vor aduce acasă comportamente noi, validate și întărite prin faptul că au fost asimilate în școală, entitate recunoscută ca autoritate în educație.

Elevii au ocazia nu doar să documenteze și să asimileze informații de bază privind mediul și importanța lui pentru activitatea umană la orele de biologie, fizică, geografie, istorie, cultură civică, dar cunoștințele vor fi puse într-un context relevant pentru localitatea lor, și, mai ales vor fi generate competențe și atitudini utile pentru înțelegerea efectelor antropice asupra climei și a mediului, pentru protejarea naturii și pentru formarea de atitudini și comportamente responsabile.

Procesul de realizare a ecomonografiilor are ca scop educaţia şi conştientizarea tinerilor privind protecţia mediului, cu accent pe următoarele aspecte de mediu (considerate prioritare de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la data proiectului – respectiv 2024 -2025):

1. poluarea aerului;
2. poluarea apelor;
3. tăierea ilegală a pădurilor;
4. poluarea cauzată de deşeuri (plastic, metal, substanţe chimice, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc.) şi modalităţi de prevenire a efectelor asupra mediului;
5. circuitul de gestionare a deşeurilor; reutilizarea / reciclarea / colectarea selectivă a deşeurilor; compostarea deşeurilor biodegradabile; eliminarea deşeurilor;
6. exploatarea necontrolată a resurselor pământului şi epuizarea resurselor naturale;
7. beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile; importanţa energiei verzi;
8. protecţia ariilor naturale protejate;
9. agricultura intensivă şi repercusiunile acesteia asupra mediului;
10. industrializarea excesivă şi repercusiunile acesteia asupra mediului;
11. protecţia biodiversităţii;
12. schimbări climatice / dezastre naturale / eroziunea solului / inundaţii / secetă / încălzire globală;
13. efectele gazelor cu efect de seră asupra mediului;
14. stimularea utilizării transportului cu emisii scăzute (transport public, transport alternativ, biciclete, autovehicule electrice etc.);
15. eficienţa energetică a clădirilor;
16. drepturile şi obligaţiile de mediu care le revin cetăţenilor şi instituţiilor publice locale.

Eco-monografia va fi elaborată în echipă, de către un grup de cca 10 – 30 elevi, sub coordonarea unui profesor, cu colaborarea altor profesori care predau discipline relevante pentru diferitele activități necesare pentru finalizarea proiectului.

Elaborarea conținuturilor se va face prin activități de învățare-explorare (AIE), non-formale, care pot avea loc fie la clasă, în timpul anumitor discipline, fie prin studiu individual sau în echipă, sau prin activități extracurriculare. Atunci când au loc la clasă, activitățile de învățare-explorare (AIE) vor avea durate de cca 15-20 min, însă activitățile extracurriculare pot avea orice durată.

Accentul este pus pe documentare; elevii sunt încurajați să fie curioși și să își exploreze localitatea și împrejurimile, cunoașterea fiind principalul rezultat al programului. Prin cunoașterea locurilor și înțelegerea particularităților din punct de vedere al protejării mediului (biodiversitatea zonei, surse frecvente de poluare, obiceiuri de consum specifice locuitorilor etc) există premisele formării de comportamente responsabile. Redactarea materialului final (a ecomonografiei) este secundară. Însă realizarea unui produs editorial valoros, sub semnătura elevilor, recunoscut și apreciat de comunitate, reprezintă un important factor de motivare pentru aceștia.

Mod de lucru

Proiectul se poate derula prin includerea activităților de învățare-explorare (AIE) de câte 15-20 min în orele de studiu, la discipline unde se pretează, cum ar fi:

biologie, fizică, geografie, chimie, matematică, limba și literatura română, educație socială, istorie, educație tehnologică, desen, informatică, consiliere și dezvoltare personală.

Alte domenii relevante pentru contextualizarea AIE sunt următoarele:

limba engleză (pentru activitatea de documentare online), domenii care abordează integrat STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), discipline opționale referitoare la economie (pentru înțelegerea relației între protejarea mediului și ocupațiile practicate în localitate, respectiv aspectele legate de bunăstare), la cultură civică (pentru înțelegerea importanței tradițiilor și obiceiurilor de viață ale locului), schimbări climatice, sănătate, dezvoltare durabilă, înțelegerea funcționării societății.

AIE se pretează extrem de bine și pentru includerea în acțiuni de tipul Săptămâna Verde și Școala Altfel. În aceste perioade pot fi grupate mai multe AIE, permițând elevilor să dedice mai mult timp temelor legate de mediu. O astfel de concentrare ajută la crearea de raporturi logice între ideile și conceptele care se vehiculează, ceea ce duce la înțelegerea și fixarea mai eficientă a informațiilor pe termen lung, la stabilirea de conexiuni între protejarea mediului și bunăstarea localității și la dezvoltarea de abilități (realizarea de măsurători, observarea naturii, interacțiunea cu locuitorii sau cu autoritățile, culegerea de date din surse diferite, sistematizarea datelor culese etc.).

De asemenea, AIE pot fi derulate și extracurricular, inclusiv în excursii organizate.

Sunt necesare cel puțin 60 ore de activități (la clasă sau activități non-formale, în echipă sau individuale) pentru finalizarea proiectului.

Pentru a asigura păstrarea interesului pentru proiect și a progresului constant, vor fi organizate AIE în fiecare săptămână pe durata anului școlar.

O colecție non-exhaustivă de activități de învățare-explorare (AIE) este oferită în capitolul final al acestui ghid. Unele dintre AIE sunt considerate absolut necesare pentru succesul proiectului (și marcate ca „obligatorii”), iar celelalte pot fi puse în practică conform descrierii sau pot fi îmbunătățite. Cele mai multe dintre aceste AIE au fost testate prin aplicarea în localități din Delta Dunării, iar descrierea lor este realizată împreună cu profesorii din acele localități, co-autori ai prezentului ghid. Uneori, activitățile au beneficiat de îmbunătățiri aduse de elevi, care sunt, de asemenea consemnați drept co-autori ai prezentului ghid.

Tipuri de activități

Procesul de pregătire, elaborare și finalizare a eco-monografiei presupune derularea de activități care duc la obținerea a 4 categorii de informații, astfel:

• EXA – date EXACTE, verificate / acreditate, referitoare strict la localitate, pentru care există surse publice, cunoscute (de ex: Institutul de Statistică, manuale de geografie, informații obținute de la Primăria localității, etc.) – se face documentare în surse publice și se menționează sursele. Se lucrează în echipă, se face documentare online / de birou (materiale tipărite).
• DOCU – Documentare din date OBIECTIVE care se referă la aspecte generale, necesare pentru înțelegerea contextului în care se află localitatea. Pentru aceste date se face documentare în diferite surse obiective, care trebuie căutate de profesori sau de elevi (baze de date diverse, site-uri ale Ministerelor / Comisiei Europene, etc). Lucru la computer. Din această categorie vor ieși materiale cum ar fi: glosarul, sau felul în care se abordează temele de interes pentru mediu.
• LOCO – Aprecieri proprii privind LOCALITATEA, mediul înconjurător (măsurători / observații făcute de elevi – documentate cu fotografii existente, sau făcute de ei în timpul procesului sau cu documente). Se lucrează în echipă, se merge prin sat.
• SUBI – date SUBIECTIVE privind elevul și relația lui cu localitatea / natura. Lucru individual sau, când se poate, în echipă.

Calendar

Structura ideală de calendar presupune suprapunerea derulării proiectului peste întregul an școlar, cu lansarea acestuia în septembrie și finalizarea în luna iunie. Dacă ecomonografia se dovedește un proiect de succes, ea poate fi prezentată în cadrul manifestărilor de încheiere a anului școlar, oferind școlii și comunității o oportunitate de a se exprima creativ și un prilej de mândrie.

Profesorul coordonator va începe prin selectarea echipei de elevi, aceasta fiind prima AIE obligatorie din procesul de elaborare a eco-monografiei.

Vârsta elevilor: preferabil elevi între cls. a V-a și a X-a (gimnaziu și primele două clase de liceu).

Dimensiunea echipei: min 10, max 30 de copii (sau echivalentul unei clase).

Echipa

Echipa ideală este alcătuită din următoarele poziții (un membru poate acoperi mai multe poziții).

• Team Leader (cel care stabilește care va fi următoarea activitate, când să aibă loc, cu ce resurse, care sunt rezultatele așteptate, ce conținuturi va produce pentru monografie. Tot el va decide dacă o activitate „a avut succes” sau trebuie reluată)
• Deputy team leader (adjunctul șefului de echipă – îl ajută pe team leader în toate activitățile de mai sus și le poate îndeplini el atunci când team leaderul îi cere)
• Jurnalist (cel care ține jurnalul activităților. Tot el va face anunțuri publice despre progresele proiectului sau despre colaborări cu alte echipe, cu alte cuvinte va avea rol de comunicator, PR officer. Este preferabil să fie cineva organizat, care să aibă o aplicație pe telefon pe care să îi fie ușor să noteze tot ce se întâmplă, să scrie bine în lb română sau engleză)
• Editorialist (împreună cu jurnalistul va elabora textele din monografie. În acest scop va prelua informațiile de la documentariști)
• Video editorialist / photo editorialist (va produce și colecta imagini foto/video. Va coordona utilizarea lor pentru a ilustra / completa conținuturile de tip text sau date)
• Geograf / specialist GIS (cel care va gestiona harta localității, cel care va stabili rutele în activitățile din exteriorul școlii)
• Documentariști și exploratori (cei care vor căuta informații online, în bibliotecă, cei care vor explora împrejurimile sau care vor lua interviuri oamenilor din localitate)

Pentru integrarea în materialul final (eco-monografia) a diferitelor conținuturi și mai ales a activităților SUBI, jurnalistul și editorialistul vor trebui să unifice stilul, pentru a oferi „o voce comună” întregii lucrări.

Metodologii

În procesul de documentare, se va ține cont de următoarele aspecte:

• Pentru conținuturile din categoriile EXA și DOCU, elevii și profesorii vor utiliza surse recunoscute (oficiale, verificabile) pe care le vor identifica. În monografie vor cita sursele.
• Pentru conținuturile din categoria LOCO elevii vor descrie pe scurt procesul de obținere a informațiilor și, eventual, vor cita sursele (dacă acestea sunt publice, verificabile).
• Elaborarea conținuturilor din categoria SUBI este la latitudinea elevilor
• Informațiile cuantificabile trebuie însoțite de citarea surselor și menționarea datei calendaristice la care sunt relevante informațiile.

Întrebări la care autorii sunt invitați să reflecteze în procesul de documentare și în procesul de elaborare a materialelor care alcătuiesc ecomonografia

• Care e sursa unei informații? E legitimă? E relevantă pentru temă? De ce nu e bine să folosim informații neverificate?
• Câtă încredere poți avea în Internet? Ce înseamnă „surse oficiale” / „surse legitime”?
• Care sunt instituțiile care pot da informații credibile?
• Cum se identifică sursele? Cum se citează o sursă?
• Ce înseamnă plagiat?
• Ce înseamnă să fii autor?
• De ce e bine să știm lucrurile de mai sus?

Acțiune civică

Realizarea ecomonografiei necesită un tip de documentare care reclamă înțelegerea interacțiunilor la nivel comunitar, care trebuie pregătite și abordate din perspectiva acțiunii civice. De exemplu, în scopul obținerii de informații de la autoritățile locale, echipa elevilor (îndrumată de profesori) își poate propune să se constituie ca grup, pentru a avea legitimitate atunci când contactează sau se informează de la autorități (în principal de la Primărie) cu privire datele semnificative ale localității.

În acest sens, echipa va avea ca temă stabilirea unei audiențe la Primărie pentru a informa cu privire la proiect și pentru a afla anumite date necesare elaborării ecomonografiei. O altă temă va fi să identifice persoane din localitate de la care pot afla informații valoroase, să le contacteze și să intre în dialog cu ele, să le intervieveze sau să le înregistreze.

Ca parte din acțiunea civică, se vor documenta cu sprijinul autorităților. De ex, vor afla de la Primărie câți locuitori sunt în localitate, care e cel mai tânăr / cel mai vârstnic locuitor, le vor cere voie să îi fotografieze / înregistreze pentru monografie – cu înțelegerea ideii de GDPR, pentru a învăța să respecte și să aibă grijă de imaginea publică a altuia.

În cele ce urmează este prezentată o structură orientativă pentru o ecomonografie subiectivă realizată de elevi de gimnaziu și liceu pentru localitatea în care locuiesc.

Pentru fiecare capitol sunt listate categorii de conținuturi (texte, grafice, glosare, hărți, schițe, fotografii, video, indexuri de resurse, altele) care vor elaborate de elevi prin AIE. Produsul final urmând a fi disponibil online, conținuturile sunt multimedia.

Capitolele pot integra și alte categorii de conținut, la inițiativa elevilor sau a profesorilor, care pot aduce valoare suplimentară lucrării. Pe de altă parte, dacă anumite sugestii de conținuturi nu sunt relevante pentru localitate, nu este necesar ca ele să fie incluse în lucrare – această apreciere îi revine profesorului coordonator.

În sugestiile de mai jos, acolo unde este posibil, conținuturile sunt indexate în funcție de cele 4 categorii de informații menționate mai sus la secțiunea „Principii / mod de lucru / tipuri de activități” (EXA, DOCU, LOCO, SUBI).

Activitățile de învățare – explorare (AIE) reprezintă instrumentul prin care elevii elaborează conținuturile ce vor alcătui eco-monografia. De asemenea, AIE le oferă prilejul de a își cunoaște mai bine localitatea, de a înțelege legătura dintre natură, protecția mediului și bunăstare, de a deprinde comportamente responsabile și de a realiza importanța practicării acestora.

AIE sunt derulate în context școlar, în timpul anumitor ore de curs sau în context extracurricular (cum ar fi: Școala Altfel, Săptămâna Verde, în excursii organizate sau prin teme de documentare / cercetare în timpul liber al elevilor).

Lista de AIE propusă mai jos le oferă prilejul elevilor de a acoperi, prin documentare și experimentare directă, conținuturile propuse în structura ecomonografiei.

Pentru o parte dintre AIE există în acest Ghid fișe de lucru care menționează pe scurt scopul activității, sugerează disciplinele relevante, detaliind contextul de învățare și activități pregătitoare, materiale necesare, întrebări / probleme / soluții, resurse. Fișele sunt orientative, realizate împreună cu profesori din școlile din Delta Dunării care le-au experimentat deja sau doar le-au imaginat. Ele pot fi îmbunătățite și/sau adaptate la specificul localității sau al grupului de elevi care elaborează eco-monografia.

Primele 5 AIE din lista de mai jos sunt obligatorii.

1. DEFINIREA ECHIPEI. AIE OBLIGATORIE  Proiectul va începe cu trecerea în revistă a pozițiilor din echipă, asignarea membrilor (1. Team leader; 2. Deputy team leader; 3. Jurnalist; 4. Editorialist; 5. Video/photo editorialist; 6. Geograf / specialist GIF; 7. Documentariști), urmată de alegerea unui nume de echipă. Fișă de lucru atașată
2. HARTA. AIE OBLIGATORIE Alcătuirea hărților localității, ce vor funcționa ca o platformă (fizică / online) pe care copiii vor adăuga repere relevante pentru ei. Fișă de lucru atașată
3. POPULAREA HĂRȚII. AIE OBLIGATORIE Plasarea principalelor repere ale localității pe hartă (școala, primăria, propria casă, edificii publice, pensiuni turistice, locuri preferate din localitate). Fișă de lucru atașată
4. ANALIZA celor 16 aspecte de mediu. AIE OBLIGATORIE Abordarea tipică a acestora va explora următorii pași: care este problema de mediu, definiții și cunoștințe de bază, particularități pentru localitate, posibile pericole, ce pot face cetățenii, ce pot face copiii, deprinderea de comportamente care contribuie la rezolvarea problemei. Sunt atașate fișe de lucru pentru câteva dintre cele 16 aspecte. fișa 4.1. poluarea aerului; fișa 4.2. poluarea apelor; fișa 4.3. tăieri ilegale de pădure; fișa 4.4. poluarea cu deșeuri; fișa 4.5. managementul deșeurilor; grilă de evaluare pentru activitățile 4.4. și 4.5.; fișa 4.9. AIE agricultura intensivă; fișa 4.11. biodiversitatea; fișa 4.14. transport.
5. AUDIENȚĂ LA PRIMAR. AIE OBLIGATORIE Activitate dedicată informării primarului despre proiect: elevii trebuie să se înscrie la audiență, să construiască o prezentare, să facă fotografii în timpul întâlnirii, să facă follow up. Fișă de lucru atașată
6. GLOSAR DE TERMENI DE SPECIALITATE. Fișă de lucru atașată – adecvată pentru o colecție de 60 de termeni asociați cu protejarea mediului și formarea de comportamente responsabile în Delta Dunării (zone umede)
7. MASCOTA Găsirea sau realizarea unei mascote pentru echipă. Fișă de lucru atașată
8. COPACUL DE LÂNGĂ ȘCOALĂ sau cel mai bătrân / cel mai înalt copac din localitate – activitate de măsurare. Fișă de lucru atașată
9. FAUNA SPECIFICĂ LOCALITĂȚII: listarea și documentarea celor mai numeroase / importante 5 specii de animale sălbatice, 5 specii de plante, 5 specii de pești și 5 specii de păsări din localitate (informații despre specie, fotografii făcute de elevi, înregistrări audio sau video)
10. FAZANUL DELTEI. Elevii își vor propune să întocmească o listă cu cât mai multe animale / păsări / pești / plante din Deltă cu care ceilalți copii să joace „fazanul Deltei” (jocul “fazan” în care să se folosească doar cuvintele din lista alcătuită de elevi)
11. DETECTIVII NATURII. Elevii vor identifica zonele poluate și vor igieniza zona (în măsura posibilităților și abilităților vârstei) – activitate în echipă. Fișă de lucru atașată
12. EXERCIȚIU DE VIZIUNE. Dacă ai fi primar pentru o zi, sau dacă peștișorul de aur ți-ar îndeplini trei dorințe, oricât de ambițioase, ce infrastructură / facilitate ai dori să existe în localitate? patinoar, pistă pentru skateboard, turn pentru parașutiști, teren de fotbal, linie de transport cu frecvență mare, heliport (transport cu elicopter)
13. UPCYCLING. Elevii vor documenta cum se face un panou solar din CD-uri și DVD-uri, vor colecta din localitate CD-uri și DVD-uri vechi și vor face un astfel de panou pentru încălzirea apei de la școală
14. FILTRU NATURAL DE APĂ. Realizarea unui filtru natural al apei cu materiale simple (pietre, nisip, cărbune)
15. MEME. Elevilor li se oferă imagini generice și li se cere să realizeze un context (să își imagineze un dialog între entitățile din imagine, sau să adauge elemente grafice) pe teme de natură, protejarea mediului, civism…, cu scopul de a promova (viraliza) aceste imagini prelucrate / îmbogățite (enhanced) pe principiul viralizării organice a unei meme. Sunt îndemnați să le distribuie pe propriile rețele sociale. Colecție de imagini atașată
16. FOTO-ECO-NELINIȘTI. Elevilor li se propune, la clasă, la ora de limba română, o fotografie de mediu / climă și sunt invitați să comenteze, răspunzând la o întrebare care investighează obiceiuri sau aspecte neliniștitoare privind natura. Fotografiile și întrebările sunt disponibile la link
17. O POVESTE DE VIAȚĂ. Elevii sunt provocați să găsească o poveste care să aibă legătură cu natura, sau cu obiceiuri de trai influențate de natură/de anotimpuri, sau să facă referire la un mod de viață responsabile – spusă de cel mai în vârstă locuitor în timpul unui interviu luat de elevi. Fișă de lucru atașată
18. ZILELE NATURII. Elevilor li se cere să identifice zilele internaționale cu relevanță pentru natură (ziua apei, Pământului, etc) și să imagineze moduri de a le sărbători. Fișă de lucru atașată
19. CUM SĂ FII AUTOR. Elevilor li se explică, pe scurt, responsabilitățile și beneficiile asociate statutului de „autor de operă”; răspunderea privind acuratețea informației, privind recunoașterea surselor și a preluărilor de alți autori (respectarea drepturilor terților), privind calitatea materialului, precum și beneficiile de a fi recunoscut ca autor (sau co-autor, în cazul ecomonografiilor), ceea ce presupune că atunci când cineva preia informații din ecomonografiile realizate (și semnate de copii), va trebui să menționeze numele autorilor. Fișă de lucru – exercițiu atașată

Prezentul Ghid a fost realizat în cadrul proiectului „ecomonografii; de și pentru copii”, prin contribuția echipei de proiect și a profesorilor din școlile beneficiare, din localitățile din Delta Dunării: CA Rosetti, Chilia Veche, Crișan, Sarichioi, Sf Gheorghe, Sulina.

Aceștia sunt: Răzvan Bătinaș, Iulia Bratu, Mădălina Butelchin, Mioara Ciumacencu, Mihaiela Costencu, Oana Costinaș, Sara Al Issa, Georgeta Gheorghe, Viorel Gheorghe, Andreea Gligoraș, Claudia Goldan, Laura Gunesch, Adriana Ioan, Alina Jantea, Valentin Lavric, Mariela Maslincov, Raluca Munteanu, Costel Neicu, Viorica Pavel, Adnana Pătrășcoiu, Cristian Petcu, Ana-Maria Pop, Valentin Potrivitu, Liliana Simionov, Alina Șavlovschi, Ionela Țurlică, Victorița Zotescu.

Proiectul a fost finanţat din Fondul pentru mediu în cadrul Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.